Asculta Jurnalul de Mediu Radio France Internationale - HotNews.ro
Descarca fisierul audio in format MP3
Noi reguli privind biocarburantii. Cum sa obtinem combustibil fara sa distrugem padurile tropicale
Uniunea Europeana si-a stabilit obiectivul de a realiza o cota minima de 10% de energii din surse regenerabile in sectorul transporturilor pana in 2020. Daca se recurge la biocarburanti pentru realizarea cotei, acestia trebuie sa intruneasca o serie de criterii de durabilitate. Aceasta inseamna ca biocarburantii nu pot fi obtinuti in zone caracterizate de o mare biodiversitate, precum ariile protejate sau zonele in care se afla depozitata o cantitate mare de carbon, precum padurile sau turbariile.
Comisia a recunoscut sapte scheme voluntare, prin intermediul carora este verificata, de catre statele membre, durabilitatea biocarburantilor. Aceasta recunoastere se aplica direct in cele 27 de state membre ale UE si are o valabilitate de 5 ani. O astfel de schema verifica unde si cum sunt produsi biocarburantii. Daca sunt respectate regulile schemei voluntare, aceasta poate emite un certificat pentru produsul respectiv.
Pentru a beneficia de finantare publica sau pentru a contribui la realizarea obiectivelor nationale obligatorii pentru energia din surse regenerabile, biocarburantii utilizati in UE, fie produsi la nivel local sau importati, trebuie sa respecte criteriile de durabilitate.
Astfel, biocarburantii proveniti din recolte cultivate pe un teren care fusese anterior padure tropicala sau pasune naturala, cu un ecosistem unic, nu pot fi considerati durabili. In plus, emisiile de gaze cu efect de sera produse de-a lungul intregului lant de productie trebuie sa fie cu cel putin 35% mai reduse decat in cazul combustibililor fosili.
Companiile pot opta sa demonstreze conformitatea cu aceste cerinte in materie de durabilitate prin intermediul sistemelor nationale sau prin participarea la o schema voluntara recunoscuta de Comisie.
CE va pune la dispozitie 244 milioane euro pentru 183 de noi proiecte in domeniul mediului
Comisia Europeana a aprobat finantarea a 183 de noi proiecte desfasurate in cadrul programului LIFE+, fondul pentru mediu al Uniunii Europene. Proiectele includ actiuni in domeniul conservarii naturii, al schimbarilor climatice, al tehnologiilor curate, al politicii de mediu si al informarii si comunicarii privind chestiunile legate de mediu si reprezinta, in ansamblu, o investitie totala de circa 530 milioane euro, din care 244 milioane euro vor reprezenta contributia UE.
In urma celei mai recente cereri de propuneri, care s-a incheiat in septembrie 2010, Comisia a primit 748 de candidaturi. Dintre acestea, 183 au fost selectionate pentru cofinantare in cadrul celor trei componente ale programului: LIFE+ Natura si biodiversitate, LIFE+ Politica si guvernanta in materie de mediu si LIFE+ Informare si comunicare. Dintre aceste proiecte, 55 implica parteneri din mai multe state membre. Dintre cele 146 propuneri primite, Comisia a selectionat pentru finantare 15 proiecte. Proiectele se desfasoara in opt state membre si reprezinta o investitie totala de 20,4 milioane EUR, din care UE va furniza in jur de 10,1 milioane EUR. 7 dintre cele 15 proiecte au ca obiect diseminarea informatiilor privind natura si biodiversitatea
LIFE+ este instrumentul financiar european pentru mediu si are un buget total de 2 143 miliarde EUR pentru perioada 2007 2013. Comisia lanseaza in fiecare an cate o cerere de propuneri pentru proiecte LIFE+.
Schimbările hidro-meteorologice din zona Subcarpaţilor de Curbură, studiate de cercetători din 12 ţări
Proiectul 'Schimbările hidro-meteorologice, riscuri analizate de noua generaţie de tineri cercetători europeni', finanţat de Comisia Europeană prin programul Marie Curie, a fost lansat saptamana aceasta la Buzău. Cercetători din 12 ţări vor analiza timp de patru ani impactul schimbărilor climaterice asupra judeţul Buzău, precum şi altor trei areale din Franţa, Polonia şi Italia.
Cercetătorii vor analiza riscurile schimbărilor climaterice multi-hazard, cutremure, inundaţii, alunecări de teren. În final se vor face hărţi de hazard care vor ajuta instituţiile abilitate să intervină în situaţii de urgenţă. "Este foarte important să facem o hartă a riscurilor pe baza normelor europene şi să formăm o nouă generaţie de cercetători", a declarat acad. Dan Bălteanu, directorul Institutului de Geografie.
