Pentru prima data, Romania pune problema interzicerii culturilor de plante modificate genetic. Joi dupa-amiaza, ministrul Mediului Attila Korodi a anuntat ca va cere Comisiei de Securitate Biologica sa verifice impactul pe care cultivarea porumbului MON 810, l-ar avea asupra sanatatii populatiei si asupra mediului. Pe baza cercetarii acestei comisii, ministrul Mediului are de gand sa initieze o Hotarare de Guvern prin care sa interzica organismele modificate genetic (OMG).
In jurul organismelor modificate genetic exista o apriga controversa la nivel mondial. In Romania, legislatia relaxata a permis culturile de soia modificata genetic aproape 10 ani. Mai mult, s-au facut experimente de culturi de pruni si cartofi modificati genetic.
Cu toate ca multe companii au facut lobby pentru a li se permite continuarea cultivarii de plante modificate genetic, Uniunea Europeana a avut ultimul cuvant: din 2007 se interzic aceste culturi.
Singura cultura OMG permisa in statele Uniunii Europene este cea a unor soiuri de porumb. Dupa Austria, Italia, Grecia si Franta, a venit randul Romaniei sa puna problema interzicerii culturilor OMG.
Nu am dreptul legal sa interzic, dar cred ca pentru Romania, sansa agriculturii este sa ofere produse nemodificate genetic
Attila Korodi
Reporter: Exista intentii din partea autoritatilor romane de a opri culturile de porumb modificat genetic?
Attila Korodi: La Comitetul de Securitate Biologica care se va reuni pe aceasta tema voi cere, pe baza studiilor care ridica mai multe semne de intrebare cu privire la porumbul modificat genetic, sa se analizeze oportunitatea de a interzice temporal culturile de pormb modificat genetic. Deci s-ar putea da o hotarare de Guvern in acest sens.
Rep: Deci nu s-a luat inca nici o decizie ferma, in sensul interzicerii porumbului modificat genetic.
A.K. Nu am dreptul legal sa interzic, dar cred ca pentru Romania, sansa agriculturii este sa ofere produse nemodificate genetic, pentru ca valoarea lor pe piata este mult mai mare. Pe de alta parte, pietele in care exista si produse modificate genetic au inceput deja sa scada si valoarea produselor ecologice.
Rep: Anul trecut, cand Ungaria isi cerea dreptul (la Comisa Europeana) sa interzica porumbul MG, Romania a fost singura tara care nu a dat votul de sustinere. Cum de v-ati schimbat pozitia fata de cultura OMG-urilor?
AK: Atunci, Romania s-a abtinut fiindca Ministerul Mediului a dat vot favorabil, dar Ministerul Agriculturii vot negativ. Iar acum, la Forul Comitetului de Securitate Biologica, este un prilej bun, pentru ca pot sa cer de la ei aceasta decizie, bazata pe fapte stiintifice.
Rep: Si ce proceduri urmeaza, daca autoritatile romane se decid sa interzica OMG?
AK: Daca respectivul Comitet de Securitate Biologica va spune ca sunt semne de intrebare in legatura cu porumbul modificat genetic, atunci cerem prin hotarare de guvern o interdictie temporara.
Pentru elaborarea actului normativ vom colabora atat cu Ministerul Agriculturii, cat si cu Autoritatea Nationala Sanitar-Veterinaria si pentru Siguranta Alimentelor. Dupa aceea, Agentia Europeana de Siguranta Alimentelor trebuie sa raspunda semnelor de intrebare adresate de Romania si trebuie sa ne asigure ca va ramane acea clauza de salvgardare in vigoare - aceea de neacceptare pe piata a OMG.
Rep: Credeti ca reprezentantii Ministerului Agriculturii vor accepta? Ministrii de pana acum au pastrat o pozitie pro-OMG, si la fel si unii parlamentari. De pilda, seful comisiei pentru Agricultura, Valeriu Tabara, este un sustinator al culturilor de seminte tehnologizate.
A.K. Ministerul Agriculturii va trebui sa aiba o pozitie foarte clara. Ceea ce va spune Comitetul pentru Securitate Biologica va trebui luat in seama, pentru ca acela este punctul de vedere care conteaza. Daca ne uitam pe datele statistice din Ungaria, dupa ce OMG-urile au fost interzise, pretul porumbului a crescut cu 20%.
La ora actuala, Romania este cel mai mare producator de porumb nemodificat genetic. Produsele ecologice au valoare mai mare pe piata europeana deoarece siguranta ca acelea sunt ecologice si nu presupun reactii neasteptate in organismul uman.
Politicile anti-OMG se extind in Europa
In timp ce SUA si statele mari din America de Sud cultiva si promoveaza utilizarea in alimentatie a plantelor transgenice, Uniunea Europeana este un adversar fervent al OMG.
Practic, toate soiurile de plante pot fi modificate genetic fie pentru a le conferi fie o productivitate crescuta, fie pentru a le proteja mai bine de daunatori.
Desi nu s-a stabilit inca gradul de periculozitate al alimentelor pe baza de OMG, Uniunea Europeana prefera sa interzica cea mai mare parte a culturilor de OMG, iar in ceea ce priveste comertul cu astfel de alimente a impus reglementari stricte de etichetare. In ultimii ani, mai multe tari si-au exprimat intentia de a interzice aceste culturi. Grecia, Italia, Austria si, recent, Franta.
Romanii nu vor sa cumpere ce-i modificat genetic
Un sondaj de opinie realizat in urma cu doi ani de Asociatia pentru Protectia Consumatorilor din Romania arata ca 78 % dintre romani nu vor sa cumpere alimente MG. De asemenea, 98% dintre cetateni considera ca etichetarea acestui tip de alimentelor este necesara, iar jumatate dintre ei cred ca aceste alimente MG pot afecta sanatatea.
1
1
