Ulmul de camp din localitatea Capeni, judetul Covasna, a castigat a doua editie a competitiei Arborele Anului in Romania, in urma voturilor exprimate online, informeaza Agerpres. Arborele are o vechime de 300 de ani iar pentru cuprinderea lui ar fi nevoie de cinci adulti.

Ulmul de camp din Capeni (jud. Covasna)Foto: arboreleanului.ro

Uriasul ulm de camp (Ulmus campestris), in varsta de 300 de ani, se gaseste langa podul de pe paraul Baraolt, la nord de satul Capeni, pe un teren pe care existase, pana nu demult, si o moara de apa. Potrivit Fundatiei pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc, organizatorul competitiei, arborele are o inaltime de peste 35 de metri si o circumferinta de 7,3 m, iar pentru cuprinderea lui ar fi nevoie de cinci adulti.

Ulmul face parte din speciile de arbori indigeni in Bazinul Carpatic si este originar din primele decade ale secolului al XVIII-lea. Arborele a supravietuit nenumaratelor inundatii si incendii devastatoare, dar a rezistat si la atacul ciupercilor de ulmi care au nimicit, la inceputul secolului al XX-lea, mai mult de 75% din populatia de ulmi a Europei.

Stejarii din Taietura (jud. Harghita)

Stejarii din Taietura (jud. Harghita)

Foto: arboreleanului.ro

Ulmul din Capeni a castigat concursul cu 13.096 de voturi valide, urmat de stejarii din Taietura, judetul Harghita, cu 12.724 voturi, pe locul al treilea situandu-se platanul din Timisoara cu 2.270 de voturi, informeaza organizatorii. Numarul total de voturi exprimate a fost de 34.749, din care voturi nevalide, adica generate automat, au fost 1.159 pentru Ulmul din Capeni si 605 pentru stejarul din Taietura.

Potrivit legendelor, stejarii din Taietura (jud.Harghita) ce s-au pozitionat pe locul 2, au fost saditi de calugari langa biserica din localitate in onoarea celor 12 apostoli. Initial in numar de 12, astazi au mai ramas doar 9 stejari. Localnicii sustin ca arborii cu o vechime de 400 de ani au aparat biserica in timpul razboaielor iar unul dintre ei a cazut prada unui obuz protejand lacasul de cult impotriva loviturii. Alti doi arbori au fost taiati in timpul regimului comunist din cauza faptului ca incepusera sa putrezeasca.

Platanul din timisoara

Platanul din Timisoara

Foto: arboreleanului.ro

Platanul din Timisoara, pozitionat pe locul 3, vegheaza orasul de pe Bega inca de pe vremea cand localitatea era pasalac turcesc, informeaza organizatorii. Arborele se afla pe strada Pomiculturii, fiind cunoscut de oameni drept copacul din drum. Platanul de 330 de ani este protejat si, ca masura de siguranta, a fost inconjurat de municipalitate cu un gard metalic vopsit in galben, fiind instalate semne de drum ingustat.

In finala concursului au ajuns 12 arbori, printre care se numara stejari, tei, goruni, platani, un arbore cu lalele (Liriodendrum Tulpifera) si un "fago-molid" - doi arbori care traiesc "imbratisati" in Masivul Retezat. (vezi aici ceilalti arbori inscrisi in competitie)

Competitia Arborele Anului isi propune sa atraga atentia asupra importantei arborilor in mod specific si asupra necesitatii protejarii mediului, in general. Este organizata de Fundatia pentru Parteneriat, infiintata in 1998 ca fundatie independenta si parte din Parteneriatul pentru Mediu, ce sprijina proiecte de imbunatatirea mediului si dezvoltarea comunitatilor in cinci tari din Europa Centrala si de Est.

Programul Arborele Anului in Romania face parte din proiectul Arborele Anului in Europa si beneficiaza de suportul financiar al Fondului de Mediu si al Ministerului Mediului din Republica Ceha, precum si al "Czech Environmental Partnership Foundation".

Prima editie a competitiei Arborele Anului a fost castigata de un tei din localitatea Leliceni, jud. Harghita. Arborele a devenit, ulterior, Arborele Anului in Europa si a fost premiat la Bruxelles.