Să afli la doar 39 de ani că suferi de cancer mamar în stadiul IV și să ți se spună că nu ai prea multe șanse, în condițiile în care acasă te așteaptă trei copii mici, nu e deloc ușor. Prin asta a avut de trecut Eva, o tânără din Sfântu Gheorghe, care s-a plimbat pe la mai mulți oncologi din orașul său, din Cluj, ca într-un final să ajungă la Brașov, fiindcă avea metastaze osoase și hepatice și nu i se mai putea face nici măcar chimioterapie clasică.
Mai multe paciente sub 40 de ani care au cancer mamar
„Toate cazurile oncologice sunt dificile și, din păcate, în ultima perioadă sunt tot mai multe paciente sub 40 ani cu diagnosticul de cancer mamar, în diferite stadii, inclusiv metastatic. Între echipa oncologică și pacienți se creează, inevitabil, o relație și ajungem să-i cunoaștem pe bolnavi dincolo de un simplu diagnostic”, mărturisește dr. Adrian Hajdu, medic oncolog la Spitalul Regina Maria Brașov, care a preluat cazul Evei și a luptat până în pânzele albe ca s-o salveze.
La ora actuală, în lume, potrivit datelor Globocan 2022, incidența cancerelor mamare este de 2.310 051 de cazuri, în timp ce mortalitatea este de 669.846 cazuri. La sfârșitul anului 2020, existau 7,8 milioane de femei în viață diagnosticate cu cancer de sân în ultimii 5 ani, ceea ce face ca acest tip de cancer să fie cel mai răspândit din lume, potrivit statisticilor Agenţiei Internaţionale pentru Cercetare în domeniul Cancerului (IARC) din cadrul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).
„Printre pacienții mei se află numeroase femei, în stadiul IV, care sunt sub tratament paleativ de mai mulți ani”
În România, în 2020, potrivit Agenției Internaționale pentru Cercetarea Cancerului, s-au înregistrat: 12.085 cazuri noi de cancer de sân, cu o incidență standardizată pe grupe de vârstă de 65.8‰oo
3.918 decese prin cancer de sân, cu o mortalitate standardizată pe grupe de vârstă de 17.4‰oo.
Din nefericire, în România multe paciente se prezintă târziu la medic, deși cancerul mamar este curabil, dacă e depistat precoce.
,,Pacientele în stadii incipiente (I-III) au șanse foarte mari de vindecare. Printre pacienții mei se află însă numeroase astfel de femei, în stadiul IV (metastatic) care sunt sub tratament paleativ de mai mulți ani”, a spus dr. Adrian Hajdu, medic oncolog la Spitalul Regina Maria Brașov.
Primul gând după diagnostic: cui las fetițele?
Pentru Eva, fostă sportivă de performanță (arte marțiale) vestea că suferă de cancer a venit ca o lovitură sub centură. Îi murise recent mama, era stresată, îndurerată și în urma unei ecografii mamare a fost îndrumată către un oncolog. ,,Diagnosticul m-a blocat și la propriu și la figurat. M-a șocat fiindcă am trei fetițe mici de crescut și primul meu gând a fost cui le las? A fost un duș rece pentru mine și în loc să mă consoleze, primul oncolog la care am fost a urlat la mine că nu știu unde este RMN-ul. Am plecat la Cluj și de-acolo am ajuns la Brașov la doctorul Adrian Hajdu, care, pe un ton blând, mi-a spus să gândesc pozitiv că trebuie să merg înainte pentru copiii mei, pentru familia și pentru mine”, a povestit Eva, care venise la Spitalul Regina Maria Brașov pentru un consult de tip second opinion (a doua părere) și care a rămas să se trateze aici.
,,Când s-a prezentat pacienta era demoralizată, avea puține așteptări deoarece i s-a comunicat că este diagnosticată cu un cancer mamar, stadiul IV (metastatic) pentru care nu se poate iniția chimioterapie din cauza unei trombocitopenii secundare. Am completat bilanțul pre-terapeutic cu investigații imagistice și serologice care nu erau făcute înainte, știind că există și altă variantă de tratament în afara chimioterapiei clasice, respectiv o moleculă relativ nou, foarte scumpă, dar rambursată în România prin Casa de Asigurări de Sănătate în baza unui protocol terapeutic”, ne-a explicat dr. Hajdu.
Prin mâinile oncologului au trecut sute de paciente cu metastaze, de la începutul carierei și până acum, dar Eva l-a impresionat pe medic prin optimismul și dorința de a lupta.
Tumori micșorate prin tratament medicamentos
Pentru femeile diagnosticate într-un stadiu incipient sau localizat, probabilitatea de a supraviețui cancerului cel puțin cinci ani de la diagnosticare este în medie de 96% în Uniunea Europeană, în timp ce pentru femeile diagnosticate într-un stadiu avansat este de 38%.
În cazul Evei, fiindcă boala avansase nu i s-a recomandat tratamentul chirurgical.
,,Pacienta s-a prezentat cu o tumoră mamară stângă, multicentrică, leziune de 4 cm, respectiv o alta de 6 cm (cu afectarea tegumentului adiacent - «în coaja de portocală»), cu determinări secundare hepatice de până la 1,7 cm și axilare de 2 cm, dar și osoase (aproape în toate oasele mari) care după primele 2 cicluri de tratament au avut răspuns clinic, local, favorabil cu micșorarea marcată a leziunilor mamare cu 50%”, ne-a explicat dr. Adrian Hajdu.
Oncologul i-a inițiat Evei din octombrie anul trecut o triplă terapie: 2 agenți hormonali mai vechi (unul cu administrare subcutană, un implant la 28 zile + unul oral zilnic) alături de o terapie modernă, inhibitorul CDK 4/6 (o medicație folosită in tumorile mamare hormono-dependente în stadii metastatice și local avansate).
Cu ajutorul acestui tratament modern, după multă grijă și atenție din partea doctorului și a echipei medicale, după monitorizări și o doză mare de optimism, Eva a reușit să-și reia cursul firesc al vieții.
,,După prima lună de tratament medicul a spus că analizele mele sunt perfecte. N-am să uit cum a venit la mine în salon cu un zâmbet larg până la urechi, era atât de bucuros pentru mine, că nu-mi venea să cred și mi-a spus că am rezultate bune și m-a îndemnat să rămân pozitivă. După patru luni de tratament, pot spune că mă simt mult mai bine, nu mai sunt așa de obosită, iar tumorile care erau de mărimea unui ou de prepeliță s-au micșorat. Le simțeam la palpare și acum nu le mai simt”, a povestit Eva.
Oncologia se face în echipă!
Tânăra mamă a trei copii a dus o viață sportivă, a participat și la campionate și competiții naționale și internaționale și a primit mai multe medalii de-a lungul carierei sale. Învățată din sport să se autodepășească, să lupte până câștigă și să se bucure singură de glorie, a crezut că și în lupta cu boala se joacă totul la individual.
,,Nu am fost singură în această competiție, ci cu doctorul meu, care merită cu prisosință medalia de aur. Dr. Adrian Hajdu este în primul rând om, apoi doctor. Și da, este un oncolog de aur. Eu cred că s-a născut să fie oncolog. Rezultatul bun pe care l-am obținut este o reușită în echipă, i se datorează și medicului”, e de părere Eva.
Oncologul consideră că și-a făcut doar meseria, este bucuros că pacienta sa evoluează bine din punct ce vedere medical, că i-a redat speranța și pofta de viață. A colaborat cu medici de alte specialități din cadrul Spitalului Multidisciplinar Regina Maria, Brașov și a discutat cazul Evei în cadrul unui Tumor Board al instituției. Medicul e de părere că acest tratament i s-ar fi putut face pacientei sale oriunde în România, dacă medicul prescriptor își asuma acest lucru și considera că îi este util pacientei.
,,Probabil cea mai mare provocare pentru pacientă a fost partea emoțională, incertitudinea în care s-a aflat pentru o mare durată de timp. Eu am încurajat-o, spunându-i că oricât de complicată este situația, sigur o să găsim o variantă de tratament care s-o ajute. Practic, răbdarea, asigurarea pacientului că nu este singur în această luptă, deschiderea către nou, respectul și sinceritatea îl poate ajuta să depășească mai ușor dificultatea aflării unui astfel de diagnostic. Vorbim despre un cancer stadiul IV și doar cu terapiile actuale putem discuta despre ani de supraviețuire. Însă fiecare pacient este unic, răspunde într-un mod unic la medicație, are propriile patologii asociate, propria complianță la tratament și nu, în ultimul rând, propria doză de noroc și aici mă refer la șansa de a intra într-un trial clinic, poate șansa ca pe parcursul evoluției bolii să apară un alt medicament inovator, dar nu în ultimul rând influența divinității. Statusul de performanță al pacientei este excelent”, a concluzionat dr. Adrian Hajdu.
În prezent, Eva e acasă, nu are dureri și nici alte disfuncții majore, își continuă viața obișnuită de familie, se va bucură ca și până acum de fetițe și de meseria de mamă. Menține relația sa cu ,,oncologul de aur” pentru că este în tratament și va rămâne pe tratament cronic, paleativ, tot restul vieții. Oridecâteori revine la spitalul Regina Maria Brașov se simte ca într-o a doua familie.
Articol susținut de Regina Maria
0
4
