Secretarul de stat american, Hilarry Clinton, va fi mediator in discutiile dintre premierul israelian Benjamin Netanyahu si liderul palestinian Mahmoud Abbas care au loc marti si miercuri in Egipt si ea le-a transmis, inca de la plecarea din SUA, un mesaj clar celor doua parti: trebuie sa se puna pe treaba. Iar Israelul sa extinda moratoriul privind construirea de noi asezari israeliene in Cisiordania si dupa expirarea lui, 30 septembrie.
"Pentru mine, exista o alegere simpla: nu se poarta negocieri, nu va exista securitate si nu va exista niciun stat", a spus Clinton citata de Reuters, indicand cat de importante sunt negocierile intre cele doua parti pentru succesul procesului de pace. Un proces de pace marcat de negocieri incepute in 1993, la Oslo si mediate de sotul actualului secretar de stat, presedintele Bill Clinton, si continuate pana in prezent, in mai multe etape. Dar in urma carora nu s-a ajuns la nicio concluzie, chiar daca liderii partilor implicate s-au schimbat si contextul international s-a schimbat. Constanta a fost blocajul si lipsa unei solutii.
Tocmai de aceea, acest punct de politica externa a fost mai mult sau mai putin important in agenda presedintilor americani. Barack Obama a spus, in repetate randuri, pozitie sustinuta si de propriul sef al diplomatiei, ca un pas esential spre obtinerea acordului intre cele doua parti este stoparea constructiilor de asezaminte israeliene in Cisiordania. Aceasta pozitie a fost reiterata in aceste zile, SUA considerand ca moratoriul trebuie extins si dupa expirarea lui.
Clinton a incercat sa inlature pesimismul accentuat de prima runda de negocieri, care a avut loc in SUA, si care ii face pe multi sa sustina ca nici dupa intalnirea de la Sharm el Sheikh nu se vor face pasi inainte.
Acesti pasi inainte ar putea fi un impuls pe care l-ar primi administratia de la Washington, mai ales ca are nevoie de toate bilele albe pe care le poate aduna in vederea alegerilor partiale din noiembrie unde, sustin analistii, democratii vor pierde teren in favoarea republicanilor.
Potrivit unei analize a Stratfor, miza pe care o vede administratia americana este una si mai mare in contextul international: la Washington este un puternic curent de opinie potrivit caruia conflictul israeliano-palestinian alimenteaza sentimentele anti-americane din lumea araba/musulmana. SUA suscita o teribila furie intrucat sunt percepute ca un sustinator al Israelului.
La un moment dat, David Petraeus a sustinut, intr-o audiere in Senat, ca SUA vor putea obtine o victorie impotriva radicalismului si extremismului din lumea islamica daca vor demonstra o serioasa dorinta de rezolvare a chestiunii palestiniene, prin crearea unui stat palestinian.
Stratfor contrazice insa aceasta idee - compania de analiza americana a argumentat adesea impotriva crearii unui stat palestinian - si arata ca exista printre musulmani si arabi un inalt grad de cinism cand vorbesc despre eforturile SUA de a gasi o solutie in procesul de pace din Orientul Mijlociu. Prin urmare, pasi mici ai administratiei de la Washington nu vor face o diferenta considerabila in perceptia musulmanilor/arabilor asupra SUA. Insa initiativele diplomatice periodice nu fac decat ca regimurile musulmane aliate sa capete relevanta in plan intern, cum se intampla in acest caz cu Egiptul.
Asezarile israeliene in Cisiordania - nodul gordian al acestei runde de negocieri
Punctul tensionat sunt asezarile israeliene din teritoriile palestiniene - un moratoriu privind noi asezaminte in Cisiordania expira in 30 septembrie, iar palestinienii au amenintat ca parasesc negocierile daca Israelul va continua constructiile dupa aceasta data.
Presedintele Obama a spus duminica, intr-un discurs, ca "are logica sa se extinda moratoriul, atata vreme cat negocierile avanseaza intr-un mod constructiv". Premierul israelian - care conduce o coalitie de guvernare formata din partide in favoarea construirii de asezari israeliene in teritoriile palestiniene - n-a dat o replica publica, insa Reuters cita surse din coalitie care spuneau ca Netanyahu a recunoscut ca "exista optiuni de compromis". Ceea ce a spus public Netanyahu a fost ca moratoriul nu poate fi extins, insa zona constructiilor va fi limitata.
Replica palestinienilor a venit insa, negocietorul sef, Saeb Erekat, a spus ca spera ca atunci cand guvernul israelian va avea de ales intre pace si asezari, sa aleaga pacea, pentru ca nu le poate avea pe ambele.
Ce ar trebui sa se discute marti la Shark-el-Sheikh? In primul rand, cele doua parti ar trebui sa stabileasca o schita a negocierilor, asta ini conditiile in care reusesc sa treaca de punctul nodal al asezarilor. Netanyahu vrea sa se concentreze asupra securitatii - adica in ce mod se poate asigura ca un viitor stat palestinian in Cisiordania si Gaza nu va fi o amenintare pentru Israel.
Abbas, la randul sau, vrea sa se concentreze asupra definirii granitelor unui posibil stat palestinian, insa aici discutia revine la asezarile israeliene din cele doua teritorii, palestinienii temandu-se ca existenta lor acolo ar putea prejudicia crearea unui stat viabil si cat de cat coerent teritorial. Atata vreme cat Israelul va arata o pozitie de neclintit in aceasta problema, negocierile sunt, si de aceasta data, destinate esecului.
Tensiuni din interior pentru ambii lideri
Aceleasi asteptari au existat insa si inainte de prima runda de negocieri, din 2 septembrie, de la Washington, fara a fi insa materializate. Liderii celor doua parti nu se confrunta insa numai unul cu celalalt, ci si intern.
Netanyahu a primit semnale de la partenerii de coalitie - partide in favoarea asezarilor israeliene - ca este posibila chiar o cadere a guvernului daca moratoriul va fi prelungit si nu se va relua constructia in Cisiordania.
Pe de alta parte, palestinienii sunt si ei divizati, Mahmoud Abbas si Fatah fiind adesea pe pozitii conflictuale cu Hamas in Cisiordania, teritoriu pe care primii il controleaza. Numai ca Hamas detine controlul in Gaza, ceea ce ramane o problema majora pentru procesul de pace. Gaza este considerata parte a viitorului stat palestinian, dar Hamasul refuza sa recunoasca dreptul Israelului de a exista si de a fi parte la negocieri.



















Cum poate afirma Israelul ca vrea pacea?
este un lucru cunoscut ca politica sua si cea a israelului sunt criminale. stim ca pretextul pt razboiul din irak a fost o minciuna, ca si cel pt bombardamentele din gaza din decembrie 2008 - ianuarie 2009. si totusi, daca spui lucrurile astea, risti sa fii pus la zid.
nu exista nici un motiv just pentru prezenta israelului in cisiordania. si totusi, prezenta colonistilor in cisiordania si continuarea colonizarilor sunt prezentate ca niste inocente pozne ale statului israel.
indoctrinarea functioneaza intotdeauna pe baza unui santaj moral - primii indoctrinati sunt evreii din israel. un film ca "waltz im bashir" nu spune decat foarte putin (dar chiar si asa, imens: "acordul tacit"/ de fapt colaborarea israelului la masacrele din sabra si shatila) si este regizat de un om care condamna razboiul si, numai implicit, rolul israelului. dar, chiar si asa, discret si fara sa acuze direct, filmul a fost condamnat de israelieni ca "partinitor" :D
nu, israelul nu este plin de ne-oameni sau de monstri. tocmai acest fapt este un indiciu al grozaviei fenomenului care poate transforma oamenii in ne-oameni.
ce e socant in "waltz im bashir" nu e grozavia razboiului din liban sau a masacrelor - aparitia acestui film in 2008 inaintea unui nou masacru nu a influentat deloc cetatenii ce au aplaudat "razboiul". iar grozaviile descrise au palit pe langa grozavia de a fi martor la asa ceva in secolul XXI si cu adeziunea intregului mapamond. ce mi s-a parut cu adevarat socant a fost uitarea care se asternuse peste amintirile personajelor din film. uitare metaforica pentru atitudinea unui intreg popor...
Aceasta, in cinstea convorbirilor de pace.
Asa ca toata vorbaria pro-araba a unora dintre domniile voastre ramane lipsita de continut.
Poate vreti sa stiti si de ce preacinstitii arabi palestinieni nu vor in fond un acord de pace?
E simplu: un asemenea acord ar prevedea in orice caz incetarea conflictului si a pretentiilor reciproce, lucru pe care acestia nu-l doresc, aspiratia lor fiind lichidarea Israelului, lucru care desigur nu poate fi prevazut in niciun acord intre parti...
http://www.ynetnews.com/articles/0,7340,L-3954408,00.html
Se prea poate ca pana la urma sa se lase cu un raspuns binevenit. Si atunci iar vor schelalai gazarii, sprijiniti de "prietenii" lor de ocazie de peste tot.
De, cam asa arata dragostea de pace araba: "daca vrei sa fie liniste, lasa-ma sa fac ce vreau, pentruca eu si cu dreptatea, una suntem, in virtutea Coranului".
din pacate, saptamana aceasta armata israeliana a mai impuscat 3 civili. dar plateste "Why?netnews"-ul sa bazaie pe seama unor amarate de rachete artizanale.
daca aduceti vorba despre "raspunsuri binevenite" si retributii, ultimul macel israelian asupra palestinei a facut 1400 victime, plus zecile pe care le-a mai omorat pe parcurs - and still counting... daca si-ar primi rasplata dupa sistemul propriu, israelul ar face un tambalau incredibil.
asa ca ia treceti din nou in clasele primare si numarati cam cate victime israeliene au existat din 2008 si pana acum...
Probabil stii ca nu o vor face si atunci si stii in mod automat (pilotul automat functioneaza...) ca in mod invariabil si prin definitie israelienii sunt cei vinovati.
Din contabilitatea macabra pe care o aduci, omiti faptul ca cei ucisi in incidentele recente au fost cu totii teroristi inarmati sau oameni in slujba lor, surprinsi in timpul pregatirii unor atacuri. Si deoarece ei nu conteaza ca armata regulata, sunt bineinteles "civili nevinovati". Treaba de acum 2 zile cu "bunicul de 91 de ani" si fragedul sau "nepotel" a fost o gogorita menita sa stoarca un protest si de la d-ta.
In ce priveste victimele actiunii din 2008, majoritatea au fost teroristi inarmati, iar ceilalti victime civile rezultate din tactica marsava
araba de a lupta in spatele unui scut viu.
Te-ar fi bucurat ca israelienii sa fi avut mai multe victime?