Corespondenta din Germania

Marii profitori ai subventiilor europene pentru agricultura. Concerne, retaileri si firme de marketing dau cu tifla „taranului adevarat”

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Joi, 18 iunie 2009, 7:25 Actualitate | Internaţional

Scurmand in tarana
Foto: Dani Rockhoff
Cu 55 de miliarde de euro anual, subventiile agrare sunt pe primul loc in bugetul UE. De aceste subventii profita, uneori nejustificat si intransparent, mari concerne si firme de marketing, in detrimentul micilor fermieri. Cu o intarziere de 6 saptamani, Germania a facut publica, pe Internet, lista beneficiarilor de subventii din banul public european pe 2008. Ea risca insa un proces cu UE, pentru secretizarea acestor date privind landul Bavaria. Romania n-are ce secretiza, caci „nici usturoi n-a mancat, nici gura nu-i miroase”.


Zahar de milioane

Intre toamna 2007 si cea a anului 2008, Germania a primit subventii europene pentru sectorul agricol, directe si indirecte, in valoare de 5,4 miliarde de euro. Si mai bine sta Franta, cu 9 miliarde, Spania primind 5,9 miliarde. In capul listei nemtesti sta concernul din Mannheim Südzucker AG, cu 33,5 de milioane euro. 2,5 milioane provin din plati directe -care s-ar cuveni, de fapt, fermierilor-, iar 31 de milioane provin din „sacul cu daruri” al UE numit „Reglementarea pietei” si din care se acorda subventiile pentru export.

Intre beneficiarii germani de subventii agrare in 2008 se afla firma de prelucrare a produselor cerealiere August Töpfer (7.400.000 €), producatorul avicol Doux (4.700.000 €), producatorii de lactate Campina (1.900.000 €) si Nordmilch (1.500.000 €), dar si Ferrero (producator de dulciuri – 1.200.000 €), RWE Power, furnizor de energie electrica (500.000 €), Societatea de marketing a economiei agrare germane din Bonn (5.800.000 €), precum si retailerul ReWe din Köln (97.000 €).

Chiar daca numele firmelor a fost facut public, situl indicat www.agrar-fischerei-zahlungen.de este nu numai intortocheat, ci si partial indisponibil, datorita „lucrarilor de intretinere”. Micii intreprinzatori agricoli reclama faptul ca, daca lor li se da numele si adresa, la fel se face si cu firmele mari, fara insa a se preciza, in cazul celor din urma, componenta de conducere si administrativa. Top 10 al „fericitilor subventionati” pe anul trecut sunt:

 
Vezi mai jos numele beneficiarilor, suma subventiilor UE  in euro si sediul companiei:

1. Südzucker AG - 34.365.579,87 euro, Mannheim      
2. Land Schleswig-Holstein - 10.277.767,82 euro, Schleswig-Holstein      
3. Emsland Stärke GmbH - 8.124.878,77 euro, Emlichheim/ Niedersachsen
4. August Töpfer & Co. (Gmbh & Co) KG - 7.393.378,99, Hamburg       
5. Centrale Marketinggesellschaft der deutschen Agrarwirtschaft (CMA) - 5.828.023,93 euro, Bonn      
6. Doux Geflügel - 4.691.352,57 euro, Grimmen/ Vorpommern      
7.  Landesamt für Verbraucherschutz Landwirtschaft und Flurneuordnung (LVLF) - 4.416.449,07 euro, Brandenburg       
8. AVEBE Kartoffelstärkefabrik - 4.279.487,81 euro, Dallmin/ Brandenburg
9. Osterhuber Agrar GmbH Gut Ferdinandshof - 4.038.552,87 euro,  Wilhelmsburg/
Mecklenburg-Vorpommern       
10. Gausepohl Fleisch GmbH - 3.632.751,66, Dissen/ Niedersachsen
      
Sursa: Bundesanstalt für Landwirtschaft und Ernährung (Oficiul federal pentru agricultura si alimentatie)     



Marii latifundiari si micul pagubit

„Cand un land german nu-si face publice subventiile europene, nu vom ezita sa reclamam in instanta nerespectarea de contract” a spus purtatoarea de cuvant a comisarului european pentru agricultura, Mariann Fischer Boel. Boel provine ea insasi dintr-o gospodarie daneza si a trait pe propria piele reactia „la transparenta”. In Danemarca, cifrele sunt facute publice de 5 ani.

Si Brandenburgul le „da pe fata” de acum 2 ani, anul acesta s-au raliat si celelalte landuri germane. Se pare ca doar Statul Liber Bavaria (Freistaat Bayern) are o problema cu lamurirea contribuabilului european unde i se duc banii. Se invoca posibilele dispute intre beneficiari si pretendenti, ca si ale beneficiarilor intre ei, precum si „protectia datelor personale”, o protectie cel putin ciudata, dat fiind faptul ca e vorba de ban public.

Comisarul european Boel spune ca in Danemarca n-a izbucnit, la vremea transparentizarii, nici un „razboi al invidiilor”, iar contribuabilul a putut, pur si simplu, sa vada cine ii foloseste banii. Nu insa si „de ce”, desi, teoretic, el are dreptul si la lamuriri in ce priveste defalcarea pe costuri si transparenta modului de folosire a banilor. Aici, se pare ca intreaga Europa mai are de lucrat.

In Germania, majoritatea agricultorilor subventionati de Uniunea Europeana lucreaza dupa standarde ridicate, de protectia animalelor si a mediului. Pentru aceasta, UE ii recompenseaza. Grosul banului comunitar nu merge insa la taranul adevarat. Cei mai mari beneficiari sunt concerne si firme posesoare de mari terenuri agricole, care primesc subventii doar datorita marilor suprafete pecare le detin si volumului important de marfuri alimentare trimise la export.

Experta federala pe probleme agrare, Reinhild Benning, a declarat pentru Frankfurter Rundschau ca „ subventiile pentru export acordate concernelor alimentare exercita presiuni asupra pietelor internationale. In timp ce profiturile concernelor subventionate cresc, taranii din tarile in curs de dezvoltare sunt masiv pagubiti, prin preturile de dumping practicate la exporturi”.

Si fostul ministru al agriculturii germane, Renate Künast, protesteaza impotriva sarlataniei marilor profitori ai subventionarii din partea UE. „Nu e permis ca firmele agrare industrializate sa mai si primeasca milioane de euro, pentru practicile lor care distrug mediul” spune ea pentru Tagesspiegel. Din anul 2005, subventiile agricole ale UE se acorda prioritar in functie de suprafetele agricole, si nu de productia propriu-zisa. In aceasta competitie cu marii latifundiari, gospodariile mijlocii, mici si de subzistenta sunt pur si simplu sortite pieirii.


Capsunile altora si vitelul Cara-Mu

Majoritatea emigrantilor romani „de moda noua”, din Italia, Spania, dar si din Germania, provin din mediul rural. Au plecat de-a valma, de saracie si lipsa de perspective la tara. Zone intregi au ramas necultivate si in paragina, asteptand un dezvoltator imobiliar sau vreo autostrada SF. Zone depopulate, sterpe si triste. Sezonierii romani culeg legumele si capsunii altora.

Romanul mananca rosia olandeza cu gust fad, caci a lui, dulce si coapta la soare e mult mai scumpa. Cumpara laptele din import, caci pentru oile si vacile lui trebuie capital, grup sanitar si o droaie de autorizatii si taxe. Asa cere competitia, asa cer normele europene.

Cu capital de start si speranta in fonduri europene pentru o ferma de lapte, familia Caratus s-a repatriat acum doi ani. Din Münsingen la Sibiu, via Aciliu. Pe calea supravietuirii ca mic investitor agricol in Romania pitoreasca, Simona scrie despre „Ce sanse se mai deschid acum in tara lui Papura Voda?

…dar de ce sa fim comercianti, doar nu e singura sursa de venit, ia sa fim producatori, doar statul impreună cu UE incurajeaza prin fonduri structurale pionierii care se avanta in Estul Salbatic!

Nu o sa va obosesc cu partea teoretica a sistemului de fonduri structurale, pe care o gasiti expusa in internet, si care reprezinta o forma de continuitate a Fondurilor PHARE sau SAPARD, ci o sa ma restrang, punctand aspectul practic al problemei. Proiectul initial de la care am pornit a fost infiintarea pe un teren propriu a unei ferme de vaci, dupa standarde europene, prin urmare productia de lapte, conform normelor prevazute de lege.

Terenul a fost prima problema, pentru ca nu ajunge sa ai un loc pe care vrei sa construiesti, ci sa oferi vacii europene spatiul generos de 0,6 hectare pe cap de bovin. La 20 de vaci, ca sa fim modesti, este necesar, pe langa spatiul prevazut cladirilor si anexelor, de minim 12 hectare, pe care nu le aveam chiar in totalitate. Dupa aproape 18 luni de drumuri, batut la porti inchise, acte si bani dati, am ajuns sa avem aceeasi problema ca si inainte: terenul, dar sub un alt aspect.

Am reusit dupa lungi tratative cu o primarie, ss nu dam nume, ca sa nu sifonam autoritati, sa concensionam un teren, care sa se apropie de normele prevazute de lege, ca asezare si spatiu. De ce spun lungi tratative? Concesionarea terenului de persoana X se face in urma prezentarii acestui aspect intr-o sedinta oficiala a primarului cu ai sai consilieri.

Dupa doua sedinte, in care problema noastra nu a putut fi dezbatuta pe masa de lucru, din cine stie ce motive serioase, a existat o a treia sedinta, cateva luni mai tarziu, in care s-a supus la vot decizia de concesionare pe 49 de ani, a unui teren. Numai ca nu toti consilierii au fost de acord cu pretul propus, asa ca a venit un expert care si-a lasat timp cateva saptamani bune, pana a evaluat terenul la pretul initial , dupa care s-a deschis o licitatie oficiala, la care au participat mai multi interesati, pana cand am reusit sa obtinem concesionarea la un pret piparat.

Urmeaza incheierea actelor, pentru care este necesara in prealabil o alta expertiza, facuta de topometristi. Cred ca este vorba de o specie pe cale de disparitie in Romania, ca nu-i gasesti usor pe acesti domni si daca apleaca unul urechea la spusele tale, nu-i prea convine pretul, pentru ca terenul e mic si nu-i revine prea mult. Dai si mai mult, numai sa vina, iti face masuratorile in cateva ore, dar te-a costat 5 saptamani sa convingi pe unul sa se deplaseze la fata locului. Ce conteaza prin ce ai trecut, daca ai facut un pas inainte?

Urmeaza inscrierea terenului in cartea funciara...ca sa constatam ca, dupa ultimele acte oficiale, acest teren - concesionat legal tie de o institutie de stat- apartine unei biserici evanghelice, care...si aici se pierde sirul logic al succesiunii de tranzactii. Sigur ca exista acte de vanzare-cumparare, care dovedesc anumite tranzactii, dar pentru ca, de-a lungul anilor, nimeni nu s-a obosit sa plateasca niste bani grei pentru trecerea in cadastru sau carte funciara, sau cum i-o mai zice, ca am pierdut sirul explicatiilor, terenul nu ne apartine pe deplin si nu putem finaliza actele pentru inaintarea dosarului la comisia Uniunii Europene.

In asteptarea fondurilor beeeuropene
In asteptarea fondurilor beeeuropene
Foto: Dani Rockhoff
Este de prisos sa adaug ca nici banii investiti in teren nu o sa-i mai vedem. Poate se va rezolva cumva, minuni se intampla la tot pasul, nu?

Ca sa nu renuntam sau sa batem pasul pe loc, am incercat sa infiintam o firma, pentru a deveni persoane juridice, pentru ca o persoana fizica nu are trecere la „bani europeni“, timp in care sotul a inceput cursurile unei facultati pentru inginerie agronomica si managementul protectiei mediului, in speranta ca va intelege de ce e asa de greu sa ajungi sa vrei sa stai legal la coada vacii si altii să nu te lase, desi nu e nimeni la rand si prea putini se inghesuie sa-ti ia locul.

Vacile le avem deja, pentru ca este necesar sa ai rezervata o asa-numita cota de lapte, daca doresti sa devii fermier, dar sunt vaduvite saracele de un adapost cum trebuie, fiind impartite in cateva grajduri peste iarna, iar vara se lupta ai mei parinti cu munca campului si necazul ca nu gasim paznici, ca in Romania nu vrea nimeni sa stea la coada vacii. Un nonsens care trebuie inteles. Ai nevoie de ou inainte de gaina, dar fara gaina, nu obtii oul.

Deocamdata ramanem cu sperante, o stampila in buzunar si logo-ul pregatit pentru ferma, care speram s-o vedem inaltata candva: un vitelus care sare fericit peste cele sase litere ale numelui firmei:„Cara-Mu“.“

Oare cate Cara-Muuu si Cara-Beee asteapta in Romania dupa banii europeni?


Citeste mai multe despre   
























Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

3745 vizualizari

  • -2 (2 voturi)    
    arenda (Joi, 18 iunie 2009, 7:56)

    dino [anonim]

    de ce n-au luat in arenda pamantul? cred ca ar fi reusit mai usor. poate.
  • +1 (1 vot)    
    fonduri U.E. (Joi, 18 iunie 2009, 8:09)

    Paul [anonim]

    Probabil ca tot ce scrieti in acest articol este adevarat dar nu ar fi mult mai simplu ca mai multi oamenii cu terenuri mici sa formeze o asociatie ,si cel putin jumatate din probleme cum ar fi timpul pierdut cu concesionarea , licitatia , actele de propietate etc.s-ar rezolva de la sine ?
    In conditiile in care fondul agricol din Romania s-a divizat foarte mult ,singura solutie in afara de a vinde acest pamant pe nimic, este formarea acestor asociatii dupa cu totul alte reguli decat fostele CAP-euri
    Presa scrisa ,televiziunea nationala in loc sa fie plina de stiri cu violuri , crime sau stiri despre fotbalisti ar trebuii sa faca mai mult pentru informarea taranului
  • +5 (5 voturi)    
    marii profitori din agricultura (Joi, 18 iunie 2009, 9:24)

    capatu satului [anonim]

    ne miram ca un reporter Hotnews are curaj sa spuna ca agricultura in Romania merge foarte prost, PDL impreuna cu PSD vor sa exporte acest model si in UE prin nominalizarea dl. Ciolos - fost ministru al agriculturii - ca si comisar european, avand in vedere bunele performante, consensul ce se impune in aceste conditii, dupa cum ne-a spus si presedintele republicii trebuie ca PSD si PDL sa se inteleaga, exista sanse ca agricultura din UE sa se duca si ea draqului, nu stiu ce vom manca peste vreo 2 ani poate trecem la alimentatia pe baza de aer, ca alimentatia pe baza povestilor politicienilor a fost incercata in ultimii 20 de ani,
    dl. Adrian Nastase ar fi cel mai potrivit ca si comisar european pe justitie, in cateva luni nu ar mai fi nici un corupt in Europa, toti ar fi spalati,

    deja ma strange stomacul de foame si imi vine sa vars....
  • +2 (2 voturi)    
    cota de lapte (Joi, 18 iunie 2009, 9:50)

    atotstiutor [anonim]

    info pt tarani: circula " barfa" ca in max 3-4 ani nu va mai fi cota de lapte !!
  • +1 (1 vot)    
    un plan de imbunatatire a situatiei? (Joi, 18 iunie 2009, 10:49)

    Lucian* [utilizator]

    sunt si eu curios daca vreun politician sau minister si-a pus problema sa ia in lucru exact o situatie cum este prezentata cea din articol si sa ELIMINE sau sa SCHIMBE exact ceea ce face probleme de pomana?
    Activitatea de genul acesta exista in multe industrii si chiar se fac niste economii enorme daca se doreste cu adevarat imbunatatirea.
  • +1 (1 vot)    
    Statul roman cel mai mare profitor (Joi, 18 iunie 2009, 10:50)

    olive [anonim]

    Pe asta nu o spune nimeni ptr ca toti cei care scriu articole de genul asta nu fac decit sa "brodeze" pe texte si idei primite de-a gata si nu se afla in mijlocul problemei ca sa stie despre ce vorbesc cu adevarat. Altfel de ce nu spuneti ca subventiile europene, cele care se dau pe ha cultivat sau necultivat, inca nu au ajuns la taranul roman? Ca termenul limita este de 30 iunie, ca statul roman a primit banii europeni de mult dar ii pune la produs dobinda prin banci ca sa mai faca si el un ban ... si asta o stim din surse neoficiale, oficial ... ne merge bine. Taranului german de ex. ii merge si mai bine deoarece si-a primit banii astia inca de la Craciun, ca sa poata sa isi sustina astfel culturile de primavara, taranul maghiar a primit banii in martie ... taranul roman inca asteapta.
    Si ptr atotstiutor, nu va mai fi cota de lapte ptr ca: la nivel european fiecare stat are o cota de lapte, Romania inca nu si-a atins-o, adica avem deficit, se importa lapte din Ungaria si chiar din Franta, de asta deocamdata inca se dau bani grei ptr infiintarea de ferme de vaci, dar din 2011 mi se pare, UE nu va mai da nici un ban, ne-am atins cota de lapte pina atunci bine, nu sa ne fie de bine! Sau sa ne fie de import.
    Daca tot faceti afirmatii/ comentarii, puneti mina si documentati-va!
    • 0 (2 voturi)    
      pt Olive (Joi, 18 iunie 2009, 11:38)

      atotstiutor [anonim] i-a raspuns lui olive

      eu am uitat sa precizez ca nu va mai exista cota de lapte in UE!! unul din motive:datorita cotei de lapte a crescut pretul la lapte in UE !!deci pune mana si documenteaza te !! dar nu din ziare !!! si nu te mai uita la altii ,unguri,nemti ....ca traiesti in RO!!
      • 0 (0 voturi)    
        pret la lapte in Germania (Joi, 18 iunie 2009, 16:20)

        bibi [anonim] i-a raspuns lui atotstiutor

        nein. de cateva luni bune, pretul la lapte in Germania a scazut si se mentine scazut.
      • 0 (0 voturi)    
        Cote (Joi, 18 iunie 2009, 16:43)

        balansor [anonim] i-a raspuns lui atotstiutor

        Tendinta actuala a pretului laptelui pe piata europeana e de a scadea si a atins deja un nivel inferior costurilor de productie:
        http://euobserver.com/9/28179
        *
        http://imzoom.info/article.php/20090429143249207

        La ce te referi tu e poate evolutia pretului in ultimii 3-4 ani, in unele state UE. s-a datorat si faptului ca pana prin 2005 existau subventii UE babane in agricultura:
        http://www.mdcdatum.org.uk/MilkPrices/farmgateprices.html
        cam erau acordate selectiv (francezilor mai mult, ca sa protejeze peisajul rural tipic, nemtilor mai putin, ca ei nu prea au asa ceva decat in Bayern).. e alta poveste, dar mai toti si-au pus asa agricultura pe roate.
        momentan, marile concerne si retelele de supermarket-uri fac presiuni asupra producatorilor ptr. a se intrece unul pe altul in a oferi pretul cel mai mic consumatorului. asa se procedeaza in concurenta pe piata libera! taranul nu are ce face pt. ca lapte e din belsug si daca el prefera sa-l verse in canalizare (cum a facut de cateva ori din disperare) concernu se duce si cumpara de la vecini. de-asta nu prea cred eu ce zic unii cu cota aia UE... daca nu se mai pune cota, nu se mai dau nici subventii nimanui (ca inseamna ca sectoru asta e OK), atunci sa vedem ce iese..

        e adevarat ca a existat si o perioada scurta in care a crescut brusc pretul, chipurile pt. ca au inceput chinezii sa nu mai aiba intoleranta la lactoza.. si ca asa ar fi crescut cererea pe piata globala.
        noi ar trebui sa ne vedem de-ale noastre, ca tot scump o sa ramana daca trebuie sa-l importam de la altii.
        Francezii sunt maestri in a accesa fonduri comunitare, la noi se cam bucura de ele doar investitorii straini. pt. ca responsabilii nostri nu se pricep cum si chiar daca ar sti cum sa faca, ce-ar avea ei de castigat daca i-ar merge bine taranului roman?
      • 0 (0 voturi)    
        stiu ca traiesc in RO (Joi, 18 iunie 2009, 20:44)

        olive [anonim] i-a raspuns lui atotstiutor

        Stii de unde ma documentez eu? Din realitate, avem 2 firme cu profil agricol. Si am depus proiect ptr ferma de vaci, tocmai in ideea ca se dau bani ptr asta. 50% din fonduri UE, tocmai ca sa ne crestem cota de lapte ... da' lasa ca stii tu mai bine care traiesti pe net ...
        Relativ la faptul ca ma uit la altii: ma uit la altii cind e vorba de bani europeni care trebuie sa vina cam la toti agricultorii in acelasi timp, ca UE ii trimite toti odata, ce fac statele nationale e partea a doua. Ca statul german stie ca taranul german iese si blocheaza autostrada cu tractorul ..... si da banu', da' statul roman e si prost, are impresia ca ii "face" pe astia de la UE, punind banul la banca sa faca un cent doi in plus, da' o sa si-o ia in freza cu niste amenzi grase. Iar o cota parte din amenda asta o s-o platesti tu fraiere .... mai esti si patriot intr-un stat care te trateaza ca un gunoi!
        • 0 (0 voturi)    
          special pt Olive (Joi, 18 iunie 2009, 21:46)

          atotstiutor [anonim] i-a raspuns lui olive

          tare grozava te crezi!:))am sursele mele care sunt foarte bine informate! da ,acum a scazut pretu la lapte in europa ,deocamdata eliminarea cotelor de lapte este in proiect - era in plan sa dispara din 2012.nu ti spun mai multe legate de industrie ca vad ca le stii pe toate!! sper ca stii ca banii in ziua de azi se fac in mare parte pe baza de informatii si nu pe munca ! succes cu proiectu,


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă