Americanii au inceput sa voteze, sondajele il dau favorit pe Obama, dar McCain nu renunta la lupta si se declara increzator in sansele lui. Toate televiziunile isi incep relatarile despre alegeri cu intrebarea: Cine va fi presedintele SUA? Americanii si restul lumii sunt interesati din motive diferite de raspunsul la aceasta intrebare. Pentru Europa si pentru Romania, care ar fi cea mai buna optiune?

Un sondaj al German Marschall Fund, think tank aflat pe ambele parti ale Atlanticului, printre europeni si dat publicitatii in 10 septembrie indica o preferinta clara a europenilor pentru Obama. Nu mai putin de 69% dintre ei il au ca preferat pe candidatul democrat, fata de doar 26% care tin cu McCain.

Cei mai multi sustinatori ai lui Obama sunt in Franta (85%), Olanda (85%) si Germania (83%), poate deloc surprinzator, avand in vedere si turneul gen rock star ar lui Obama din vara din Europa. Sustinatorii lui McCain sunt in Portugalia (35%), Olanda (33%), Spania (33%) si Marea Britanie (33%), insa procentele sunt cu mult sub cele ale contracandidatului sau.

In turneul sau european - vazut mai degraba ca o modalitate de a se legitima ca si candidat la presedintie care nu este strain de politica externa - Obama a subliniat necesitatea si dorinta de apropiere de Europa, de reinnoire a parteneriatului cu marele vecin de peste Atlantic. Terorismul, lupta impotriva proliferarii nucleare, barierele comerciale si schimbarile climatice au fost anuntate de democrat ca provocari globale, iar multe dintre ele au rezonanta pentru europeni.

"In Europa, ideea ca America poarta o parte din vina pentru ceea ce se intampla acum in lume si nu o forta care sa ajute la reglarea lucrurilor a devenit mult prea comuna. In America, sunt voci care diminueaza si neaga importanta rolului Europei in securitatea noastra si in viitor. Dar povara unei cetatenii globale continua sa ne lege unii de ceilalti", a spus el in discursul rostit la Berlin, comparat cu cel al presedintelui Kennedy.

Un discurs care i-a infierbantat pe europeni, cuprinsi de "Obamamania", la vederea unui politician atat de diferit de politicienii europeni, care pare sa respire prin fiecare por schimbarea. Asta vor europenii, asta vor si americanii.

Potrivit sondajului citat, 60% dintre europeni cred ca alegerea lui Obama va imbunatati relatiile dintre SUA si Europa, in timp ce doar 10% dintre ei cred acelasi lucru, dar daca presedintia ar fi castigata de McCain.

Ministrii europeni de externe reuniti zilele acestea la Marsilia au intocmit un document ce va fi adresat noului ocupant al Casei Albe. Ei ii cer viitorului presedinte american sa regandeasca parteneriatul transatlantic pentru a tine cont de rolul sporit al UE in gestionarea crizelor. Ei vor sublinia ca Uniunea Europeana a devenit mai puternica - fapt demonstrat prin gestionarea crizei ruso-georgiene si a crizei financiare - si de aceea relatia cu SUA ar trebui sa fie mai echilibrata, pentru ca Europa a demonstrat si poate demonstra leadership.

O serie de comentatori americani si europeni au analizat politica celor doi fata de Europa si au ajuns cam la aceeasi concluzie: nu prea difera. Aici insa opiniile devin divergente: unii spun ca diferentele apar la nivelul nuantelor - Obama este foarte popular in Europa, tarile europene sunt democratii, guvernele lor vor lua decizii avand in calcul si opinia publica, deci Europa va fi mai deschisa spre cooperearea cu SUA.

Altii spun ca ceea ce au in comun in politica lor cei doi este abandonarea Europei. Dintre toti politicienii americani - sustin unii analisti - cei doi sunt cel mai putin conectati la pulsul Europei. Iar relativa indiferenta fata de Europa este combinata cu o anumita benevolenta. Aceasta atitudine ar putea fi benefica pentru vechiul continent, putand in sfarsit sa devina o mare putere, asa cum isi doreste, in toate sensurile.

Obama despre Europa:

• Democratul pare sa dea o importanta deosebita diplomatiei si dialogului, dar in anumite dosare, ca extinderea NATO sau relatiile cu Rusia.
• Procesul de extindere al NATO, care a ajutat tarile din Europa Centrala si de Sud sa se stabilizeze si sa se democratizeze, trebuie sa continue, cu conditia ca statele candidate la aderare sa fie democratice, pasnice si sa vrea sa contribuie la securitatea comuna.
• Barack Obama si-a luat angajamentul sa se consulte mai mult cu aliatii sai decat predecesorul sau in marile dosare internationale. Dar a avertizat si ca se asteapta la mai multa cooperare din partea europenilor, in special in Afganistan.
• Relatiile bilaterale si multilaterale cu Rusia, inclusiv interesul Moscovei de a adera la OMC, trebuie revizuite. Dar este mai temperat decat contracandidatul sau republican, cerand o atragere in cooperare a Rusiei in domeniul nonproliferarii si luptei impotriva terorismului.
• Scutul antiracheta american ar trebui amplasat in Europa doar daca e bazat pe o tehnologie care sa functioneze.
  

McCain despre Europa:

• A sugerat ca, in calitate de presedinte, va incerca sa repare relatiile cu partenerii europeni care au fost grav prejudiciate in timpul mandatului Bush, unul dintre acesti parteneri fiind Spania si a promis sa restabileasca „respectul si increderea reciproca intre SUA si Europa. Adica va lua in considerare vointa tuturor partenerilor europeni ai SUA.
• A adoptat o atitudine mult mai dura fata de Rusia dupa criza georgiana, condamnand actiunile din Georgia, si a cerut o evaluare a oportunitatii apartenentei Rusiei la G8 si a candidaturii sale la OMC.
• Continua politica lui Bush privind amplasarea scutului antiracheta in Europa, sustinand necesitatea acestuia.
  

Ambii candidati sustin exinderea NATO in Europa, dar au pozitii comune si in ceea ce priveste schimbarea climatica - in acest sens cer cooperare internationala, exact lucrul pe care si-l doresc si europenii. Acestia mai apreciaza si dorinta ambilor candidati de a inchide inchisoarea de la Guantanamo.

In privinta emisiilor de carbon, ambii candidati vorbesc despre reduceri ale acestora pentru a incetini incalzirea globala. Iar europenii vor vrea raspunsuri imediate de la noul presedinte daca este sau nu de acord cu tratatul global pe care incearca sa il incheie pana la sfarsitul anului viitor si care va inlocui Protocolul Kyoto. Bush s-a opus acestuia si asta a tensionat realatiile transatlantice. Asa ca schimbarea ocupantului Casei Albe nu poate fi vazuta de europeni decat ca un lucru pozitiv.

Rezumand, potrivit Stratfor, vechea Europa are "febra schimbarii". Franta, Germania, Spania, Marea Britanie spera ca Obama sa fie castigatorul si nadajduiesc ca vor fi consultate la fiecare schimbare a politicii externe a SUA.

In contrast, noua Europa - in special Polonia, Cehia, statele baltice - ar prefera o presedintie a lui McCain, mai ales datorita perceptiei ca Obama va ignora angajamentele de securitate din regiune, in contextul in care Rusia a devenit o amenintare dupa conflictul din Georgia. "Pozitii mai nuantate sunt in Slovacia, Romania si Bulgaria, care s-au bucurat sa fie tratate ca parteneri in razboiul global impotriva militantilor islamisti de catre administratia Bush", scrie Stratfor.

Ce optiune ar fi buna pentru Romania?

Ambasadorul Nicholas Taubman spunea, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca "nu conteaza cine va conduce noua administratie sau din cine este format Congresul, care e la fel de important". "Administratiile pot trece, relatiile raman. Romanii vor ramane partenerii nostri puternici indiferent cine va fi la conducere. Cred cu sinceritate asta. (...) Noi avem doi candidati experimentati, amandoi vin din Senat, amandoi au experienta in Comisia de relatii externe si au o foarte buna idee despre faptul ca Romania este un bun partener al SUA", a fost opinia diplomatului american referitor la evolutia relatiilor bilaterale odata cu schimbarea administratiei la Washington.

Deschiderea lui Obama spre Europa, spre UE, pentru acorduri economice, ar putea fi in avantajul Romaniei, acum membru al comunitatii europene. De altfel, daca schimbarea promisa de Obama ar scoate America din criza, ar fi o alegere buna pentru intreaga lume.

Pe de alta parte, s-ar argumenta intens ca Romaniei i-a mers mai bine in relatiile bilaterale cu o administratie republicana la Casa Alba.

Problema stringenta acum in ce priveste relatiile romano-americane este legata de vizele pentru SUA de care inca au nevoie romanii. Presedintele Bush a promis in repetate randuri sprijinul Casei Albe pentru ridicarea vizelor, a sugerat autoritatilor romane sa iasa din linia UE si sa incerce incheierea unor acorduri bilaterale cu SUA in acest sens, iar luni a fost semnata o declaratie privind masurile care trebuie luate pentru includerea in Programul Visa Waiver. Dar casa Alba a argumentat adesea ca decizia este in mainile Congresului, un congres dominat in ultimii doi ani de democrati. Iar forul legislativ s-a opus.

In conditiile unui presedinte democrat si a unui Congres majoritar democrat, care ar fi sansele romanilor de a calatori in SUA fara vize? Inainte de a raspunde hazardat, trebuie avut in vedere ca, pe langa o decizie politica, este nevoie si de masuri tehnice ce trebuie luate, nu numai de Romania, ci si de SUA.

Analistii romani au incercat sa gaseasca explicatii in favoarea unuia sau a altuia si pornind de la experienta pe care o au cei doi si echipele lor privind situatia in regiunea in care ne aflam. Unii spun ca Biden, vicepresedintele ales de Obama ca partener, cunoaste foarte bine situatia, in timp ce McCain este in mai cunostinta de cauza pentru ca Institutul National Republican, al carui presedinte este, a fost direct implicat in procesul de democratizare din fosta URSS si din intreg blocul comunist, iar candidatul republican intelege exact aspiratiile expansioniste ale Rusiei.

Romania are, oricum, o relatie parteneriala buna cu SUA, avand in vedere sprijinul prompt acordat Washingtonului in razboiul global impotriva terorismului. Iar acest fapt a fost apreciat atat de republicani, cat si de democrati, daca ne gandim ca Hillary Clinton promisese, la inceputul anului, eliminarea vizelor pentru romani.