O navă a pazei de coastă filipineză a fost ţinta unui „laser de tip militar” emis dinspre o navă a flotei chineze în disputata Mare a Chinei de Sud, orbind temporar mai mulţi membri ai echipajului filipinez, a acuzat Manila luni, informează Reuters și Agerpres.

Ferdinand Marcos, presedintele FilipinelorFoto: Aaron Favila / AP - The Associated Press / Profimedia

Incidentul a survenit pe 6 februarie, la circa 20 de kilometri de atolul Second Thomas, cunoscut şi sub numele de atolul Ayungin, în arhipelagul Spratleys, unde staţionează soldaţi filipinezi, a precizat Manila într-un comunicat.

O navă a pazei de coastă chineze a îndreptat de două ori un laser verde „de tip militar” spre nava filipineză, „generând orbirea temporară a echipajului său (prezent) pe punte”, a relatat aceeaşi sursă.

De asemenea, nava chineză a întreprins „manevre periculoase”, apropiindu-se la circa 140 de metri de nava filipineză. Nava de patrulare filipineză participa la „o misiune de rotaţie şi de reaprovizionare” a soldaţilor de pe o navă abandonată a marinei şi eşuată pe bancul de nisip pentru a aduce la cunoştinţă revendicările teritoriale ale Manilei.

„Blocarea deliberată a navelor guvernului filipinez care transportă hrană şi material soldaţilor noştri (...) constituie un dispreţ flagrant şi o încălcare clară a drepturilor suverane” ale Manilei „în această parte a Mării Filipinelor de Vest”, a declarat paza de coastă filipineză, desemnând prin acest termen apele din vestul ţării.

China spune că forțele sale armate au acționat „măsurat”

În pofida incidentului, misiunea a putut fi dusă până la capăt, a declarat Armando Bailo, purtător de cuvânt al pazei de coastă filipineze. Nave private sunt de obicei angajate pentru transportul de produse de primă necesitate şi escortate de paza de coastă.

Medel Aguilar, purtătorul de cuvânt al armatei filipineze, a îndemnat Beijingul la reţinere, „pentru a nu comite acte de provocare ce ar pune vieţi în pericol”.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei chineze Wang Wenbin a declarat că nava filipineză „a intrat fără permisiune” în apele suverane ale Chinei. Potrivit lui, membrii pazei de coastă chineze au acţionat în mod „profesionist şi măsurat”.

Nave ale unităţilor maritime şi pazei de coastă chineze au barat de asemenea în august drumul unor nave ale guvernului filipinez înspre Marea Chinei de Sud, împiedicându-le să ajungă la soldaţii care staţionează pe atol.

Acesta este cel mai recent incident maritim între Beijing şi Manila, aflate într-o dispută de ani de zile cu privire la această mare, spaţiu strategic cu bogate resurse energetice şi halieutice.

Dispute între Beijing și țările vecine privind Marea Chinei de Sud

Beijingul revendică aproape toată această mare, însă Filipine, precum şi Vietnam, Malaysia şi Brunei au de asemenea pretenţii.

China a ignorat o decizie a unui tribunal internaţional, conform căreia revendicările sale sunt lipsite de temei legal. Washingtonul şi Manila au convenit la începutul lui februarie să efectueze noi patrule comune în Marea Chinei de Sud.

Cei doi aliaţi au dezvăluit un acord ce le permite soldaţilor americani să acceadă la patru baze suplimentare în Filipine, pentru a contracara puterea militară în creştere a Beijingului în regiune.

În decembrie 2022, Manila anunţase că urmează să fie stabilită o comunicare directă între Ministerele de Externe ale Chinei şi Filipine, pentru a evita „orice eroare de calcul şi de comunicare” în Marea Chinei de Sud.

Nu se ştie dacă acest instrument a fost utilizat în cadrul incidentului din 6 februarie.