Înainte de vizita oficială pe care o va face vineri la Beijing, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat o schimbare de direcție față de China. Prin decizia sa de a permite companiei de stat chineze Cosco să intre în participație la un terminal din portul Hamburg, cancelarul i-a supărat pe mulți. Administrația SUA a fost iritată, iar Verzii privesc cu suspiciune scurta călătorie a cancelarului.
Restricții pandemice
Când Olaf Scholz va sosi vineri dimineața în China, va avea doar 11 ore la dispoziție, iar raza lui de mișcare este limitată la câțiva kilometri în jurul Marii Săli a Poporului din centrul Beijingului. Delegația de afaceri este relativ mică și nu sunt de așteptat contracte de miliarde.
Există un motiv pentru formatul mai mic al delegației cancelarului german, de data aceasta: pandemia de Covid-19. Conducerea chineză a impus un regim dur asupra propriilor cetățeni și oaspeți. Vizitele delegațiilor oficiale străine la Beijing sunt posibile doar în condiții stricte - chiar și pentru cei care intră în contact cu acestea.
De aceea, partea chineză a combinat mai multe vizite în această săptămână: Scholz se alătură unor vizitatori precum liderul partidului din Vietnam, Nguyen Phu Trong, prim-ministrul pakistanez Shehbaz Sharif și președintele Tanzaniei, Samia Suluhu Hassan.
Cu ochii pe el
Oricât de scurtă este călătoria, atenția internațională este uriașă. Scholz este primul șef de guvern occidental care îl vizitează pe președintele Xi Jinping, după realegerea sa în funcția de șef al Partidului Comunist. Fiecare cuvânt, fiecare gest la Beijing al cancelarului va fi cântărit - de aliații din Uniunea Europeană, de SUA și nu în ultimul rând de partenerii de coaliție de la Berlin.
Va aborda suficient de clar opresiunea uigurilor? Cum reacționează el la gesturile de amenințare chineze față de Taiwan? Va critica problema represiunii împotriva opoziției din Hong Kong? Cum se va referi la disputa privind influența chineză asupra infrastructurii critice din Germania și Europa?
Pe scurt: va rămâne Scholz pe calea predecesoarei sale, Angela Merkel, care era orientată spre pragmatism și cooperare? Sau își finalizează punctul de cotitură mult-anunțat în politica față de China?
Problema Cosco
Scholz s-a confruntat recent cu presiuni în propria coaliție, din cauza atitudinii sale față de China. El a susținut participarea companiei de stat chineze Cosco într-un terminal din portul Hamburg, împotriva opoziției mai multor miniștri ai săi.
Guvernul federal a decis să permită Cosco o cotă maximă de 24,9% în terminal. Aceasta înseamnă că grupul chinez este împiedicat să influențeze conducerea companiei de operare. În special reprezentanții Verzilor din guvernul federal se tem că influența Chinei este prea mare. De fapt, Cosco convenise să cumpere 35 % din operatorul terminalului, cu grupul de logistică HHLA.
SUA salută restricțiile guvernului german privind intrarea companiei maritime chineze Cosco în compania de exploatare a unui terminal din portul Hamburg. Drept urmare, compania de stat chineză nu va avea niciun cuvânt de spus în această chestiune, a declarat miercuri un înalt oficial al Departamentului de Stat al SUA. Conform acordurilor, Cosco nu putea dobândi pachetul majoritar. Acest lucru este important pentru standardele pe care SUA doresc să le impună.
„Se pare că administrația Biden a lucrat și în culise pentru asta”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.
Washingtonul ar fi transmis prin ambasada din Berlin recomandarea ca firma chineză să nu primească o participație de control în port, potrivit oficialului american, care a vorbit miercuri cu reporterii FAZ, sub condiția anonimatului.
„Administrația Biden, la fel ca administrația Trump înaintea ei, lucrează cu guvernele europene pentru a se asigura că investițiile în zone strategice sunt analizate cu atenție și pentru a împiedica puterile autocratice, precum China, să preia controlul”, mai scrie FAZ.
SUA și Verzii, la unison
Washingtonul vrea să împiedice Berlinul să se lege prea strâns de China din punct de vedere economic, deoarece SUA se tem de o dependență similară cu cea a gazelor naturale rusești.
Iar ministrul de externe german, Annalena Baerbock (Verzi) a invocat acordul de coaliție. China s-a schimbat masiv în ultimii ani, a declarat ea miercuri, la televiziunea ZDF. „De aceea am ancorat împreună, în acordul de coaliție, faptul că ne vom alinia politica față de China, în același mod în care au făcut multe țări europene în trecut”.
Deși există cooperare pe probleme globale, există și o concurență în creștere, în care China folosește și metode neloiale. În plus, țara se dezvoltă din ce în ce mai mult într-un „rival sistemic”, cosideră Baerbock.
În timp ce Statele Unite au luat de multă vreme o atitudine dură împotriva guvernului autoritar de la Beijing, Germania, care are legături economice puternice cu China, a optat sub cancelarul Angela Merkel (CDU), pentru pragmatism și cooperare.
În acordul de coaliție, SPD, Verzii și FDP au convenit să dezvolte o nouă strategie pentru China. „Vrem și trebuie să ne structurăm relațiile cu China în dimensiunile parteneriatului, competiției și rivalității de sistem”, se spune în acord.
Noua direcție, NU decuplării economice
Într-o intervenție de miercuri pentru FAZ, cancelarul Scholz a spus: „China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani. Este clar că, dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe și modul în care tratăm cu China”.
Potrivit publicației germane, Scholz explică pentru prima dată ce consideră ca fiind o nouă strategie pentru China. El este împotriva decuplării economice. Cu toate acestea, dependențele unilaterale ar trebui eliminate.
"Acolo unde au apărut dependențe riscante - de exemplu cu materii prime importante, unele pământuri rare sau anumite tehnologii viitoare - companiile noastre își extind acum, pe bună dreptate, lanțurile de aprovizionare. Le sprijinim, de exemplu, prin noi parteneriate cu furnizorii de materie primă", a spus el.
Scholz a anunțat că nu vrea să ignore „problemele dificile” în discuțiile sale cu conducerea chineză. „Aceasta include respectul pentru libertățile civile și politice și drepturile minorităților etnice, de exemplu în provincia Xinjiang”.
Oficiul Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului acuză conducerea chineză că i-a suprimat pe uigurii predominant musulmani, din Xinjiang. Guvernul de la Beijing respinge acuzațiile.
1
1
