Rusia, care are o suprafata de peste 17 milioane de kilometri patrati, si-a extins teritoriul, printr-un decret dezvaluit sambata, cu inca 50.000 de kilometri patrati, in Marea Ohotsk, in sudul extremitatii sale orientale, spre marea nemultumire a Japoniei, relateaza Le Parisien, citat de Mediafax.
Cei 50.000 de kilometri patrati reprezinta suprafata regiunii Midi-Pyrenees, cea mai mare din Franta, compara ziarul.
Aceasta noua zona, o importanta sursa de hidrocarburi, reprezinta un nou atu pentru economia rusa. Premierul Dmitri Medvedev a declarat ca "asta inseamna ca putem sa ne dezvoltam platoul continental acolo unde se afla resurse abundente de materii prime si zacaminte energetice abundente".
- Japonia, furioasa
Decretul este datat pe 15 august, dar Medvedev l-a facut public in prima zi a unei vizite pe Insulele Kurile, disputate cu Japonia, situate in sud-estul Marii Ohotsk, provocand furia autoritatilor de la Tokyo. Aceasta decizie a fost validata anul trecut de catre Comisia ONU insarcinata cu determinarea limitelor platoului continental, a insistat seful Guvernului rus.
Problema este ca aceste insule din Marea Ohotsk sunt revendicate de catre arhipelagul nipon de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Tonul a urcat intre cele doua capitale, pe fundalul crizei ucrainene, iar Moscova s-a intrebat in legatura cu sinceritatea Japoniei in privinta memoriei conflictului care s-a incheiat in urma cu 70 de ani.
"Noi apreciem Japonia, dar asta nu are nimic de-a face cu Insulele Kurile, care fac parte din Federatia Rusa", a transat Medvedev, citat de agentiile rusesti. "De aceea am efectuat, efectuam si vom efectua vizite pe Insulele Kurile", a continuat el.
Seful diplomatiei nipone Fumio Kishida l-a convocat pe ambasadorul rus Evgheni Afanasiev. Vizita lui Medvedev "raneste sentimentele poporului japonez si este extrem de regretabil", a subliniat Kishida. Ca atare, Guvernul nipon a anulat o vizita in Rusia a sefului diplomatiei japoneze, prevazute in septembrie.
Teoretic, in pofida unor relatii economice importante, cele doua tari se afla in conflict, pentru ca nu au semnat vreun tratat de pace de la sfarsitului celui de-al Doilea Razboi Mondial, tocmai din cauza acestui diferend teritorial.
- O sete nepotolita de cucerire
Pe fondul crizei ucrainene, Rusia nu se afla la prima extindere a teritoriului sau. Dreptul marii stabileste in prezent zona economica exclusiva a unei tari pana la 200 de mile maritime (aproximativ 370 de kilometri) de coasta, oferindu-i suveranitatea in aceasta zona, pentru a exploata resurse. Dincolo de ea, apele sunt considerate, din punct de vedere juridic, internationale.
Cu toate acestea, o tara are dreptul sa revendice extinderea zonei sale exclusive dincolo de cele 200 de mile maritime, pana la o limita de 350 de mile maritime, daca poate sa justifice faptul ca limitele platoului sau continental se extind mai departe sub apa.
In virtutea acestui drept, Mscova tocmai a revendicat la ONU suveranitatea asupra unui milion de kilometri patrati in Arctica. Profitand de topirea ghetarilor, Moscova a putut sa prezinte noi probe ale legitimitatii extinderii teritoriului sau in Arctica, la aproape 15 ani dupa ce i-a fost respinsa prima cerere in acest sens.
Zona nou atribuita in Marea Ohotsk se situeaza dincolo de cele 200 de mile maritime, dar este inconjurata de teritorii rusesti, situandu-se intre Peninsula Kamceatka si Insula Sahalin, foarte bogata in hidrocarburi.
2
37
