Legea unitara a pensiilor va elimina privilegiatii din sistem, a declarat premierul Emil Boc la finalul sedintei de Guvern, de marti, unde a fost luata decizia asumarii raspunderii in Parlament asupra acestui act normativ. Boc mai sustine ca legea va stabili mecanisme de prevenire a pensionarilor anticipate si de boala frauduloase. Premierul sustine ca a fost aleasa formula asumarii pentru ca legea sa poata aparea in forma in care a fost elaborata si pentru a nu exista riscul desfiintarii acesteia de catre parlamentari. Insa, in conditiile asumarii raspunderii exista alt risc: cel al caderii Guvernului, in cazul in care Parlamentul va aproba o motiune de cenzura.

"Am decis aceasta formula pentru ca este si o conditionalitate cu Comisia Europeana si FMI si vreau sa ma asigur ca aceste lucruri se intampla, punand pe masa Parlamentului inainte de a se intra in campania electorala. Odata cu intrarea in campania electorala sunt convins ca o asemenea lege nu mai are sanse sa mearga. Iar daca o trimiteam la Parlament, v-as ruga sa va amintiti ce s-a intamplat cu proiectul de lege privind desfiintarea pensiilor parlamentarilor. Nimic. Acolo zace de mai bine de trei, patru sau cinci luni de zile. Va dati seama ca prin acest proiect desfiintam pensiile parlamentarilor si daca m-as duce cu el la dezbatere in Parlament, stiti ce consecinte pot sa apara", a declarat Boc.

Acesta sustine ca o motiune de cenzura nu-l sperie. "Eu sunt dispus sa imi pun mandatul la bataie: ori pleaca legea, ori cade Guvernul. Iar din punctul meu de vedere sa stiti ca personal as fi onorat ca un Guvern pe care il reprezint sa cada datorita acestei legi. Amenintarea ca va fi o motiune de cenzura nu ma sperie. Acum, pentru ca partenerii de la PSD au plecat de la guvernare sa pun batista pe tambal si sa nu mai fac nimic in Guvern de teama unei motiuni de cenzura? Nici poveste! Mergem mai departe", a precizat premierul.

Noul act normativ vizeaza asigurarea sustinerii financiare a sistemului de pensii publice din Romania, eliminarea privilegiilor si a nedreptatilor, a inegalitatilor din sistemul public de pensii din Romania, simplificarea legislatiei referitoare la pensiile publice si adaptarea actualei legi la cerintele din Uniunea Europeana, a afirmat Primul-ministru Emil Boc. Acesta a mai spus ca va exista un singur cadru normativ, spre deosebire de situatia actuala, cand sunt in vigoare 80 de acte normative cu privire la pensiile din sistemul public.

Schimbarile prevazute de legea unitara a pensiilor:

  • Cresterea si egalizarea varstelor standard de pensionare pentru barbati si femei, asigurandu-se continuarea cresterii varstelor de pensionare pana in 2014 la 60 de ani pentru femei si 65 de ani la barbati; pana in anul 2030 varsta de pensionare pentru toti salariatii sa fie de 65 de ani, potrivit reglementarilor europene.
  • Cresterea varstelor de pensionare pentru personalul din domeniul apararii nationale, ordinii publice si sigurantei nationale de la 55 de ani cat este in prezent, pana la 60 de ani pana in 2025.
  • Reevaluarea varstelor standard de pensionare pentru persoanele care vor fi integrate in sistemul unitar de pensii din randul magistratilor, diplomatilor, personalului auxiliar din instantele de judecata, functionarilor publici parlamentari.
  • Integrarea persoanelor apartinand sistemelor speciale de pensii in sistemul unitar de pensii publice, prin stabilirea acelorasi obligatii si drepturi pentru sistemele speciale cu cele practicate in sistemul unitar.
  • Cresterea valorii punctului de pensie cu nivelul inflatiei si cu 50% din cresterea reala a salariului mediu brut.
  • Recalcularea pensiilor stabilite prin legi speciale, aflate in plata, la data introducerii sistemului unitar de pensii publice, in termen de sase luni de la aparitia noii legi. „Pensiile care au sfidat Romania vor fi reduse la un cuantum decent, pe masura contributivitatii la sistemul de pensii”.
  • Cresterea numarului de contribuabili la sistemul unitar de pensii publice cu cei care realizeaza venituri din profesii liberale, manageri, asociatii familiale, etc.
  • Descurajarea numarului de pensionari anticipate partiale, prin inasprirea conditiilor de acordare a acestui tip de pensie.
  • Descurajarea pensionarilor de invaliditate abuzive, nejustificate medical, care au crescut exponential in ultimii ani.
  • Finantarea indemnizatiei de insotitor pentru pensionarii de invaliditate gradul I din bugetul de stat.
  • Principiile care stau la baza noului sistem unitar de pensii publice sunt: principiul unicitatii, principiul obligativitatii, principiul contributivitatii, principiul egalitatii, principiul repartitiei, principiul solidaritatii sociale, principiul autonomiei, principiul imprescriptibilitatii si principiul incesibilitatii.
  • Boc a mai precizat ca „incepand cu anul 2006, bugetul de pensii are deficite anuale cronice, iar in 2009 s-a ajuns la cea mai mare valoare, ca deficit, din ultimii zece ani, si anume bugetul de stat imprumuta bugetul de pensii cu 1,5 miliarde de euro aproximativ, reprezentand 15% din cheltuielile anuale cu pensiile. Asta ne arata ca actualul sistem de pensii din Romania nu se poate sustine singur pe baza contributiilor pe care le platesc salariatii.”

Disfunctionalitatile actualului sistem de pensii prezentate de Guvern:

  • Existenta unor pensii speciale „impovara si mai mult bugetul de stat, pentru ca in conditiile in care unii au o pensie de 100 de milioane de lei vechi, pe baza contributiei li s-ar cuveni 40 de milioane, diferenta de 60 de milioane de lei se pune de la bugetul de stat, din acea parte pe care o platim toti cetatenii Romaniei, prin impozite si taxe”.
  • Numarul total de pensionari este 5,7 milioane iar numarul de contribuabili la sistemul de pensii este 4,9 milioane, astfel un contribuabil sustine 1,2 pensionari.
  • Cresterea masiva, frauduloasa, a pensionarilor de invaliditate, de la circa 600.000 de persoane in 2001 la circa 900.000 de persoane in 2009, deci o crestere de 50%.
  • Triplarea numarului de pensionari anticipate, care au ajuns in 2009 la 110.000.
  • Diferenta dintre varsta reala de pensionare de 54 de ani, si varsta legala, de 58 de ani si 8 luni pentru femei, respectiv 63 de ani si 8 luni pentru barbati ca urmare a existentei „grupelor de munca, pensiilor de invaliditate, indeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare, datorita pensiilor de urmasi, varstelor de pensionare mai reduse practicate de unele sisteme speciale de pensionare - 50 de ani la personalul din aviatia civila, 55 de ani la militari, politisti sau 60 de ani la magistrati si personal auxiliar.
  • Diferenta uriasa dintre cea mai mica pensie si cea mai mare pensie: 350 de lei pensia sociala minima, de la 1 octombrie, si cea mai mare pensie in sistemul de pensii speciale de 35.000 de lei.