Cea mai delicata problema pe care o au de rezolvat europenii in 2009 este Tratatul de la Lisabona. Dupa respingerea de catre francezi si olandezi in 2004, fosta Constitutie europeana, retiparita cu mici modificari si rebotezata Tratatul de la Lisabona, a fost deja trecuta prin parlamentele a 25 din cele 27 de state membre, solutie gasita de Bruxelles pentru a evita emotiile unor scrutinuri populare. Teama elitei europene de un nou referendum, interpretata de eurosceptici ca teama de vointa populara, este cea care coaguleaza dorinta de inghetare a proiectului european care, spun irlandezii si cehii, se indreapta intr-o directie gresita.

Pe de alta parte, politicienii europeni spun ca adoptarea Tratatului de la Lisabona este absolut necesara pentru ambitiile UE de a deveni un jucator important in plan mondial dar si pentru a-si continua extinderea. Nu putini dintre ei au acuzat partidele irlandeze care au condus campanii impotriva Tratatului ca sunt finantate de americani, aluzie la faptul ca o Europa mai inchegata si cu structuri de conducere mai functionale si mai eficiente ar fi un jucator care ar incurca un pic ordinea mondiala.

Cehia, dar mai ales Irlanda, sunt tarile unde, la nivel de varf, politicienii nu vad cu ochi buni noua ordine impusa de controversatul document. In Cehia, euroscepticismul se manifesta chiar la presedintie. Insusi presedintele tarii Vaclav Kalus a declarat in mod deschis si repetat ca nu sustine acuala forma a documentului. In Irlanda, problema o reprezinta partidele de stanga si sustinatorii lor care au reusit sa convinga populatia sa voteze NU in iunie.

Irlanda a primit ce a vrut. Si totusi

Si, chiar daca intre timp irlandezii au primit in mare parte ceea ce isi doreau, respectiv asigurari ca tara va ramane neutra din punct de vedere militar si ca va avea independenta fiscala, ca legea familiei ii va fi respectata si ca isi va pastra comisarul, partidele de stanga cum este Sinn Fein isi continua campania pentru NU.

Cu o luna mai devreme, un astfel de compromis era greu de imaginat. "Discutii despre avort, despre prostitutie, pedeapsa cu moartea, taxe...Sa fim seriosi, Irlanda are drept de veto si, daca doreste, poate sa opreasca politicile in acest domeniu", spunea in noiembrie Jo Leinen, seful Comisiei pentru Afaceri Constitutionale din Parlamentul European.

Intre timp, unul dintre partidele care face campanie pentru NU a anuntat ca vrea sa se extinda in toate cele 27 de state membre si sa aiba candidati in intreaga Europa la alegerile europarlamentare din iunie 2009. Paradoxal, ei nu se declara eurosceptici, ci doar denunta lipsa din ce in ce mai profunda de democratie din cadrul instiutiilor UE, culminand cu felul in care se evita trecerea Tratatului prin votul popular.

"Problema ratificarii tratatelor europene este una sensibila, stiu. Dar cu 27 de state membre si cu perspectiva de a fi 30 trebuie sa analizam modalitatea de a ratifica tratatele", spune Leinen.

Europa sociala - doar pe hartie

Si totusi, lucrurile nu sunt asa cum par, spune Mary Lou McDonalds, europarlamentar irlandez din partea Sinn Fein. "Guvernul analizeaza posibilitatea de a schimba modalitatea de organizare a referendumurilor. Toate institutiile UE, multe guverne europene ca si guvernul nostru vad referendumurile ca pe un impediment in actiune, si nu ca pe o manifestare vie a a dinamicii democratice a UE. Cred ca asta este periculos. Nu e de ajuns ca elita europeana sa pretinda ca acest proces este al lor. Nu este. Cred ca suntem intr-un moment special in UE in care cerem ca vocea democratica sa fie ascultata."

Asadar, UE le-a dat irlandezilor ceea ce au cerut. Este asta de ajuns pentru un DA la viitorul referendum? Mary Lou Mc Donald: "Ce se intampla cu drepturilor muncitorilor? Legislatia UE este dominata de competitie si de pietele libere, in timp ce drepturile sociale si drepturile muncitorilor sunt pe locul doi. In Tratatul de la Lisabona ar trebui sa fie inclusa o clauza a progresului social care sa echilibreze lucrurile intre drepturile muncitorilor si competitia pietei."

Va inclina balanta catre DA la viitorul referendum?

“Opinia publica in Irlanda este cam la fel cum era in iunie cand a spus NU", spune McDonald. "Oamenii sunt foarte pro-europeni, dar in acelasi timp sunt ingrijorati in privinta chestiunilor esentiale irlandeze, daca ele sunt sau nu protejate sau proiectul pur si simplu merge intr-o directie gresita. Cu toate astea, nu se pune problema ca Irlanda sa paraseasca UE. Foarte multe lucruri pozitive au venit ca urmare a integrarii in UE si as aminti de cele 40 miliarde de euro fonduri structurale. Potentialul European este nesfarsit. Nu suntem eurosceptici ca englezii."

Ce se va intampla daca votul din 2009 va fi iarasi NU? "Daca urmatorul referendum va fi tot NU putem uita de tratat", este de parereJo Leinen, presedintele Comisiei pentru Afaceri Consitutionale din PE.

Iar asta va insemna, pe de-o parte, o inghetare a proiectelor ambitioase ale UE de a deveni un actor important la nivel global si, pe de alta, o stopare a largirii blocului comunitar.

Noul tratat a fost contestat deschis de popularii britanici care care il considera mai degraba un simbol politic decat un set de obiective de care Uniunea are nevoie.

Vorbind despre asemanarea dintre textul tratatului si cel al Constitutiei Europene trebuie spus ca, desi mare parte din Constitutia Europeana a fost integrata in tratat, acesta nu schimba ordinea legala a UE asa cum ar fi facut constitutia, ci amendeaza precedentele tratate.

Iata cateva dintre noutatile aduse de Tratat:

• Din 2009, Uniunea Europeana va avea personalitate juridica, ceea ce insemna ca va depasi etapa de organizatie internationala si va actiona ca o tara dar "nu peste competentele oferite de stale membre".
• Alta schimbare esentiala pe care o aduce noul tratat este legata de presedintia Consiliului Uniunii Europene, formata din membri ai guvernelor statelor membre. Daca pana acum presedintia era detinuta de un stat membru si doar pentru o perioada de 6 luni, dupa ratificarea noului tratat presedintele Uniunii Europene va fi un politician de top ales de presedintii si premierii statelor membre pentru o perioada de 30 de luni. Atentie insa, acesta nu va avea puteri executive.

• O data cu noul tratat UE va avea si un ministru de externe. Denumirea postului va fi de Inalt reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate si ii va avea in subordine pe actualul sef al politicii externe si de securitate  Javier Solana si pe Comisarul pentru relatii externe Benita Ferrero-Waldner, cea care are in mana bugetul externelor, si, mai ales, ajutoarele financiare oferite de Uniune. Desi se spune ca va avea o putere mai mare decat proprii ministri de externe ai statelor membre, noul responsabil al politicii externe al Uniunii Europene va avea sarcina sa implementeze politica externa agreata de statele membre.
  

• Prin noul tratat, parlamentele nationale ale satelor membre vor avea un cuvant mai greu de spus in problemele europene. Spre exemplu, Parlamentul European va fi obligat sa notifice parlamentele nationale cu privire la noile propunerile legislative si sa faca comentarii. Cu toate acestea, parlamentele nationale nu vor putea respinge un text legislativ propus de comisie decat daca Parlamentul si Consiliul European au aceeasi pozitie.

• Un alt aspect care merita mentionat este ca noul tratat va face foarte dificila pentru anuminte state blocarea initiativelor legislative. Noul tratat introduce pentru statele membre un nou sistem de votare atunci cand unanimitatea nu este necesara. Mai exact, daca 55% dintre statele membre sunt favorabile unei initiative legislative - adica 15 din 27 - si daca aceste tari reprezinta 65% din populatia Uniunii. Ce  intelegem de aici? Ca legislatia va fi  votata mai usor.  Pe de alta parte, data fiind corelarea votului cu populatia tarii respective, va fi mai usor pentru Polonia sau Germania, spre exemplu, sa blocheze un vot decat pentru Romania.