Klaus Iohannis a spus marți, după întâlnirea cu omologul său american, Joe Biden, că a discutat cu acesta dorința sa de a deveni secretarul general adjunct al NATO, deși SUA anunțaseră deja că îl susțin pe contracandidatul președintelui României, Mark Rutte.
- ”Și acest punct a fost atins în discuția noastră, împreună am decis să continuăm dialogul”, a declarat Iohannis.
Totodată, Klaus Iohannis a fost întrebat dacă există riscul să nu existe unitate în cadrul Alianţei în ceea ce priveşte succesorul lui Jens Stoltenberg.
- ”Da, există riscul şi tocmai de aceea cred că este foarte bine să existe două candidaturi, să existe doi candidaţi care, în general, sunt consideraţi acceptabili amândoi, pentru că o organizaţie puternică are nevoie şi de competiţii puternice şi până la urmă unul dintre cei doi candidaţi probabil va fi ales următorul secretar general. Important este să nu amestecăm lucrurile. Au fost unii care au spus că dacă sunt doi candidaţi se rupe unitatea Alianţei. Nici vorbă de aşa ceva! Alianţa este puternică, merge mai departe, dar este bine să fie doi candidaţi pentru că atunci există posibilitatea de a deschide noi teme de dezbateri şi există, evident, şansa să facem lucrurile să meargă mai bine”, a răspuns Iohannis.
Amintim că Statele Unite, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie în cadrul a ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată că îl vor susține pe Rutte pentru funcția de secretar general al NATO însă în seara aceleiași zile a apărut informația că și președintele Klaus Iohannis a transmis SUA că își dorește postul.
Klaus Iohannis a anunțat oficial pe 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, însă șansele președintelui României par în acest moment reduse. Asta, mai ales că numărul țările dispuse să susțină candidatura sa s-a restrâns și mai mult după decizia Turciei de a-l susține pe același Mark Rutte.
Pe cine s-ar mai putea baza Klaus Iohannis? Ungaria
Ungaria a amenințat însă că va folosi dreptul său de veto pentru a bloca o eventuală alegere a lui Rutte în fruntea alianței. „Nu putem susţine alegerea ca secretar general al NATO a unei persoane care a dorit punerea Ungariei în genunchi”, a declarat ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, pe 6 martie.
El s-a referit la o declaraţie a lui Rutte legată de disputa care continuă şi astăzi între Bruxelles şi Budapesta asupra unei noi legi prin care premierul ungar Viktor Orban afirmă că doreşte să interzică propaganda homosexuală în şcoli, în special acţiunile de acest fel ale ONG-urilor, lege pe care Comisia Europeană şi politicieni vest-europeni o consideră discriminatorie faţă de persoanele LGBT.
Ungaria „nu mai are ce să caute în Uniunea Europeană'', iar această ţară trebuie să fie „pusă în genunchi”, declara Rutte în iunie 2021 la un summit european dominat atunci de această dispută.
Szijjarto a declarat și la începutul acestei luni că Ungaria își menține vetoul față de candidatura lui Rutte și a lăsat de înțeles că l-ar putea susține pe Klaus Iohannis pentru funcție.
„Situaţia este că în toată istoria NATO, până acum nu s-a întâmplat ca secretarul general să fie ales dintr-un stat membru din Europa Centrală sau de Est, deşi de 20 sau 25 de ani, majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est sunt membre NATO”, a subliniat Szijjarto în data de 4 aprilie. „De aceea, eu cred că este timpul să ne gândim serios la această idee”, a adăugat oficialul maghiar la momentul respectiv.
...și Slovacia
În aceeași zi, Slovacia semnala la rândul ei că ar putea susține candidatura președintelui român.
„Slovacia este serioasă în ceea ce priveşte abordarea subiectului viitorului şef al NATO şi m-am aşteptat la mai multă deschidere, empatie, din partea statelor membre, faţă de cererile ţărilor din zona estică pentru că aceste ţări sunt cel mai mult expuse conflictului din Ucraina", a declarat Juraj Blanar, ministrul slovac de externe, la momentul respectiv.
În acest sens, diplomatul slovac a precizat că nu a existat „candidat rezonabil” până la anunțul lui Klaus Iohannis.
„Ne-am aşteptat să se discute mult mai mult despre interesele noastre. Nu am avut un candidat rezonabil până şi-a prezentat candidatura domnul Iohannis. Este o candidatură legitimă. Poziţia noastră e foarte clară. Dorim să auzim cum doresc să ocrotească ambii candidaţi interesele noastre de securitate”, a explicat şeful diplomaţiei de la Bratislava.
Evident, președintele român se poate baza și pe susținerea guvernului de la București.
Ce scrie presa străină despre candidatura lui Iohannis: „Divizează Alianța”
Tot în data de 4 aprilie, înaintea ultimului summit al miniștrilor de externe ai NATO, Financial Times scria, citând surse diplomatice familiare cu situația, că Iohannis nu este considerat o alternativă autentică la candidatura lui Rutte, de către aproape toți membrii Alianței lucru care, potrivit surselor diplomatice, va crește presiunea „asupra celor patru” pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței.
FT se referea prin cei patru la Turcia, Ungaria, Slovacia și România.
Cu doar o zi înainte cotidianul francez Le Figaro nota că președintele României „nu are nici cea mai mică șansă de succes, nici măcar în rândul țărilor din flancul estic”.
Le Figaro a citat de asemenea o sursă pe care a descris-o drept „un bun cunoscător al NATO”, care a declarat că „modul în care a făcut anunțul, momentul ales și lipsa de comunicare cu partenerii arată că Klaus Iohannis nu a înțeles nimic și că nu are calitățile necesare pentru această funcție”.
Candidatura președintelui României a fost criticată încă din luna martie inclusiv de presa germană. Cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ) nota pe 13 martie că acesta „divizează Alianța” prin candidatura sa.
„Divizează Alianţa într-un moment în care nu ne putem permite acest lucru", a declarat un diplomat pentru FAZ.
FAZ mai nota că Klaus Iohannis nu are nicio şansă să devină următorul secretar general al NATO și că, în schimb, candidatura amână o decizie privind alegerea lui Mark Rutte ca succesor al lui Jens Stoltenberg.
3
13
