Despre salariile cercetatorilor: Sa marim plafonul salarial al birjarului, dar sa-i dam o martoaga la caruta, ca noi oricum avem sofer la mertan

de RH     HotNews.ro
Luni, 23 octombrie 2017, 13:25 Actualitate | Esenţial

Cercetatorii Octavian Micu, Mihai Miclăuș si Lucian Ancu analizeaza pe blogul lor o modificare legislativa care modifică plafoanele maxime orare pentru salariul cercetătorilor. Cei trei cercetatori resping interpretarea potrivit careia cercetatorii vor primi mai multi bani la salarii, explicand mecanismul din spatele Hotararii de Guvern.

Iata textul semnat de cei trei cercetatori:

În ședința de Guvern din 11 octombrie s-a adoptat o Hotărâre care modifică plafoanele maxime orare pentru salariul cercetătorilor.

A vuit ulterior presa cum că cercetătorii primesc mai mulți bani la salarii, se vor lăfăi în bani de aici încolo, se va stopa „brain drain”-ul și bineînțeles România va fi pe cele mai înalte culmi ale cercetării mondiale. Scuzați sarcasmul, dar spuneți-ne că nu așa a fost prezentată știrea.

Să vă spunem cum stau de fapt lucrurile la firul ierbii, doi dintre noi fiind chiar angajați în sistemul public de cercetare românesc, deci cu risc iminent de îmbogățire din viitoarele contracte de cercetare:
„- Not!”

În România există 15.000 de cercetători angajați cu normă de cercetare în sectorul public (sursa: MCI), la care se adaugă cadre didactice din universități, care pe lângă norma didactică fac și cercetare. Cei 15.000 sunt angajați fie în institute naționale de cercetare și dezvoltare, fie în institute ale Academiei Române, fie la universități (relativ puțini în ultima categorie comparativ cu primele două).

Dl ministru Lucian Georgescu greșește când spune că în România „nimeni nu-și face salariul întreg de pe cercetare” (vezi minutul 12:14 din interviul de aici). Toți cei 15.000 de cercetători de mai sus își fac salariul întreg de pe cercetare, fiind pontați lună de lună pe proiectele pe care lucrează, cu numărul de ore aferent fiecărui proiect în parte.

Principalul instrument de implementare a Strategiei Naţionale de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 3 (SNCDI 3) este Planul National de Cercetare-Dezvoltare si Inovare 3 (PNCDI 3), aprobat prin HG 583/2015. Acesta prevede ca plafon maxim salarial pentru un Cercetător Științific gradul I (CS I)/ Profesor universitar (Prof) 4.300 euro pe lună, adică un net de aproximativ 3.600 euro pe lună (la calcularea salariului net am luat în considerare scutirea de impozit acordată veniturilor din proiecte de cercetare). Cu alte cuvinte atât ar putea încasa un CS I/Prof pe lună din banii publici rezervați pentru implementarea PNCDI 3. Ni se pare o sumă foarte bună, potențial încasabilă de un cercetător performant care atrage mai multe proiecte naționale și e pontant pe acestea lunar, proporțional cu numărul orelor lucrate în cadrul acestora.

Noile prevederi includ un plafon maxim orar de 50 euro pentru aceeași încadrare de mai sus. Asta înseamnă că în 21 de zile lucrătoare dintr-o lună un cercetător ar putea încasa 8.400 euro pe lună salariu brut, adică un net de aprox. 7.000 euro (din nou, luând în considerare scutirea de impozit). Asta în ideea că ar avea doar o normă întreagă. Dar legislația muncii îi permite mai mult de atât. Pentru 1,5 norme cercetătorul respectiv ar putea încasa 10.500 euro net; din bani publici, atenție!

În opinia noastră acest plafon este exagerat de mare, vine în contrast cu sărăcia din cercetarea românească și speculăm că poate duce la cheltuirea nejustificată a banului public. E destul să ne reamintim de pontajele pe multiple proiecte de tip POSDRU ale unor persoane și de scandalurile privind fraudarea fondurilor alocate prin acest program.

Din punctul nostru de vedere nu plafonul orar maxim este problema în cercetarea românească ci subfinanțarea acesteia prin alocările  bugetare reduse pentru competiții naționale. Prin analogie cu birjarul din titlul articolului, degeaba dai posibilitatea cercetătorului să se ponteze cu 50 euro pe oră dacă nu-i dai un buget îndestulător pentru proiecte sau mai rău (cazul actual) dacă nu-i dai posibilitatea să acceseze bani prin participarea la competiții naționale. Cu alte cuvinte, credem că adevărații beneficiari ai noilor prevederi legale nu vor fi cercetătorii autentici, cei care-și tocesc coatele prin laboratoare, mese de lucru, conferințe științifice, bibilioteci etc. ci managerii din cercetare, implicați în coordonarea a X proiecte de cercetare datorită funcțiilor pe care le dețin și nu neapărat performanței lor științifice.

Să luăm ca exemplu un proiect PCE (tip de proiect-stindard al cercetării românești), cu buget maxim de 850 mii lei pentru 30 de luni. Dacă directorul de proiect își angajează doi postdoci cu normă întreagă și salariu net de 3.000 lei pe lună, ar avea nevoie de 320.000 lei doar pentru aceștia, la care se mai adaugă cel puțin salariul unui student doctorand și cei 25% pentru regie. Faceți și voi un calcul ce mai rămâne pentru salariul directorului de proiect după ce mai adăugați la cheltuieli și costurile reactivilor de laborator, deplasări, taxe de publicare, servicii cu terți etc. Sau calculați din câte proiecte ar trebui/ar putea să se ponteze un astfel de cercetător pentru a atinge plafonul respectiv. Pe scurt, degeaba mărim tariful orar dacă bugetul alocat proiectelor nu permite aplicarea lui.

Concluzia noastră este că acest plafon orar de 50 euro este o măsură neoportună, care va permite pontări ale aceleiași persoane pe un număr practic nelimitat de proiecte (atenție – în marea lor majoritate altele decât cele de tipul Postdoctorat, Tinere Echipe, respectiv Proiecte de Cercetare Exploratorie), în detrimentul calității cercetării prestate și ducând inevitabil la irosirea banului public.

Citeste tot articolul si comenteaza pe blog























Jurnal din Israel

FOTOGALERIE Israel pe repede inainte: kit de informatii pentru o calatorie reusita

De la nord la sud, Israelul are putin peste 400 de kilometri, iar de la est la vest, putin peste 100. E printre putinele tari ale lumii in care, in aceeasi zi, poti face si baie in mare si ski la munte. E taramul miracolelor si al sperantelor, tara sfanta a pelerinilor, teritoriu complet liber si dezinhibat pentru hedonistii de pretutindeni. Ca vrei sa te regasesti spiritual sau ca vrei sa gasesti energia unor petreceri fantastice, mergi in Israel. O sa capeti ce cauti si, uneori, chiar mai mult decat atat.

1887 vizualizari

  • -2 (4 voturi)    
    ... (Luni, 23 octombrie 2017, 13:48)

    cartograful [utilizator]

    De acord cu maririle dar ar trebui si o transparenta in legatura cu ce anume cerceteaza cercetatorii. Care cerceteaza. Pentru ca multe din institute au ramas doar cochilii goale cu activitati care n-au nici o legatura cu nevoile economiei, invatamantului, samd. Sau pur si simplu se freaca menta.
  • +2 (4 voturi)    
    calcule greșite (Luni, 23 octombrie 2017, 14:01)

    of of [utilizator]

    Plafoanele respective sunt pentru implementarea PNCDI3, pentru care se depun cereri de finanțare (v. UEFISCDI). Nu pentru salariul de la funcția de bază, unde lucrezi cu normă întreagă, 8 ore pe zi. Spre comparație, la funcția de bază, un cercetător cu normă întreagă dintr-un institut al Academiei are 1800-1900 lei (în funcție de vechime), un cercetător de gradul 3 are 2600 (vechime 15-20 de ani). În plus față de funcția de bază, poți avea maximum 4 ore pe zi la un proiect extrabugetar, finanțat de Minister (prin UEFISCDI), dar aceste proiecte sunt rare: nu se lansează competiții anual, ci cam la 3-4 ani, iar concurența este mare (10 pe loc). S-au introdus și criterii extraștiințifice foarte restrictive. La Tinere echipe: o limită de vârstă (40 de ani) + între 4 și 8 ani vechime de la susținerea doctoratului. Plafoanele salariale stabilite prin HG se referă la aceste proiecte extrabugetare și sunt plafoane pentru o normă întreagă! Dar nu ai cum să faci decât maximum 4 ore pe zi la extrabugetare (deci jumătate de normă, jumătate din plafonul salarial lunar), de vreme ce ești deja angajat cu normă întreagă într-o instituție de cercetare (iar când depui proiect este un criteriu de selecție să fii deja angajat într-o instituție de cercetare). Sunt plafoane pentru salariul brut, deci mai tăiem 25% (taxele) din jumătatea aia. Nu zic că nu e bine, comparativ cu alte salarii din România (nu din afară), dar aceste proiecte extrabugetare apar din când în când și e competiție mare pe ele, cu tot felul de criterii științifice (publicații în străinătate etc.) și ne-științifice (vârstă, data susținerii doctoratului etc.). Cercetătorii care obțin aceste proiecte finanțate prin UEFISCDI trebuie să fie foarte buni și să scrie un proiect foarte bun (până anul acesta, erau evaluatori internaționali), pentru care primesc un salariu mult inferior unuia occidental (maximum 24 de luni durează un proiect), apoi trebuie să trăiască iar doar din funcția de bază până prind alt proiect.
    • +1 (1 vot)    
      Academia Română are propria lege de funcționare (Luni, 23 octombrie 2017, 14:32)

      Cercetator [utilizator] i-a raspuns lui of of

      Academia Română are propria lege de funcționare, cu bunele și relele ei. Limitările de care vorbiți mai sus țin de limitările impuse de AR, nu de Minister. Spre deosebire de INCD-uri la AR măcar se asigură norma de bază. La INCD cercetătorul nu e sigur că-și ia luna viitoare salariul. Calculele din articol sunt OK, mai puțin pentru AR, se pare.
  • +1 (1 vot)    
    plafoane proiecte (Luni, 23 octombrie 2017, 14:18)

    of of [utilizator]

    De adăugat că există și plafoane maxime de finanțare pentru proiecte, care nu-ți permit oricum să te întinzi cu salariile cum vrei. E exemplu, la Tinere echipe: 450.000 de lei pentru un proiect de 24 de luni, care cuprinde cheltuieli de regie (cca 10%, merg în contul instituției-gazdă), logistică (auditul extern, care este obligatoriu, pe fiecare an calendaristic și la final de proiect + diverse achiziții de echipament, birotică etc.), deplasări la conferințe pentru toți membrii echipei (transport, cazare, taxă de participare) + salarii cu TOATE CONTRIBUȚIILE (angajator + angajat), deci din fondul de salarii vreo 45% se reîntoarce la stat sub formă de taxe. Nu-ți ies oricum salariile din plafonul maxim stabilit de HG. (Asta pentru că se vehiculează în articol niște sume care par foarte mari.)


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă