O lege a gratierii pedepselor cu suspendare nu ar putea sa rezolve problema supraaglomerarii din penitenciare, pentru ca oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, o explicatie privind logica acestui act normativ putand fi data doar de catre initiatori, a declarat, miercuri, directorul Administratiei Nationale a Penitenciarelor (ANP), Marius Vulpe, la prezentarea bilantului pe 2016 al activitatii ANP, informeaza News.ro.
"Pe statisticile pe care noi astazi le avem, gratierea nu rezolva in totalitate problema. Pe acest proiect nu se pot elibera 8.500 de persoane din penitenciare. (...) Dupa parerea mea, nu are niciun efect privind supraaglomerarea din penitenciare. Ar trebui sa ii intrebati pe cei care au initiat care este logica. Privind supraaglomerarea din penitenciare, clar ca nu are efect, pentru ca oamenii cu pedepse suspendate sunt deja liberi, nu sunt in penitenciar", a spus Marius Vulpe.
Directorul ANP a precizat ca el poate ca se exprime numai cu privire la situatia din penitenciare, nu si despre legislatie, pe care o aplica atunci cand este adoptata.
Marius Vulpe a mai spus ca "orice demers legal care reduce supraaglomerarea din penitenciare este benefic atat pentru detinuti, cat si pentru personalul din penitenciare, dar si societatii civile, pentru ca se reduc costurile de la bugetul de stat".
Seful ANP a adaugat ca exista o solutie aflata in dezbatere la Comisia juridica din Senat, referitoare la modificarea legii de executare a pedepselor.
"Sunt solutii alternative, una dintre ele este acum in dezbatere, la Comisia juridica din Senat, cea privind modificarea Legii de executare a pedepselor, privind recursul acela in compensare, sa se acorde un numar de zile reducere din pedeapsa detinutilor care traiesc in conditii de supraaglomerare", a spus Marius Vulpe.
Directorul ANP a subliniat faptul ca exista un procent ridicat de supraaglomerare, problema fiind legata de suprafata legala atribuita fiecarui detinut.
"Niciun detinut nu doarme in pat cu alt detinut. Sunt instalate circa 33.000 de paturi in penitenciarele din Romania, fiecare detinut are loc individual. Nu avem suprafata legala prevazuta in normativele europene", a explicat Marius Vulpe.
Proiectul de modificare a Legii de executare a pedepselor adoptat de Guvern si trimis in 1 februarie Parlamentului prevede ca detinuti ar putea beneficia de trei zile libere la o luna de detentie executata, daca stau intr-un spatiu mai mic de trei metri patrati. De acest drept nu vor beneficia cei care au obtinut despagubiri la CEDO sau la instantele din tara pentru conditiile necorespunzatoare din inchisori. Perioada pentru care s-ar acorda zilele considerate ca executate in compensarea cazarii intr-un spatiu necorespunzator se calculeaza din 24 iulie 2012 si pana in 31 decembrie 2022.
Directorul ANP declara, la sfarsitul lunii ianuarie, ca pentru a se respecta prevederea ca un detinut are dreptul la patru metri patrati si pentru ca statul roman sa nu mai fie santionat la CEDO din acest motiv, ar trebui fie ca 8.500 de detinuti sa plece din sistem, fie sa se construiasca alte penitenciare.
Marius Vulpe preciza ca exista 33.000 de paturi in penitenciarele din tara si 27.500 de detinuti, dar ca nu este respectata suprafata legala pentru fiecare detinut, respectiv de patru metri patrati. El a precizat ca, pentru a respecta aceasta obligatie, ar trebui sa fie cazati 19.500 de detinuti.
El adauga ca peste 500 de detinuti au castigat procese la CEDO si ca nu exista penitenciar in tara care sa nu aiba cauza pierduta la Curtea Europeana a Drepturilor Omului.
0
5
