"Noi nu credem", declara duminica Florian, un electrician in varsta de 40 de ani, distribuind gratuit covrigi in Piata Victoriei unde, da el asigurari, manifestatia "va bate recorduri", relateaza AFP intr-un reportaj la Bucuresti, citeaza News.ro.

Protest Bucuresti 5 februarieFoto: Hotnews

Un simbol al acestei hotarari, Radu, in varsta de 27 de ani, a renuntat la cei 100 de kilometri pe care-i face duminica pe bicicleta, pentru a protesta nemiscat, pe bicicleta, duminica dimineata, in fata sediului Guvernului.

Impreuna cu alti doi prieteni biciclisti, el si-a pus bicicleta pe un suport si pedaleaza in gol.

Dupa promisiuni, fapte - romanii care au manifestat in masa in apararea justitiei anticoruptie dau asigurari ca raman mobilizati in fata Guvernului, care s-a angajat sa abroge duminica ordonanta de urgenta care se afla la originea miscarii de contestare.

Noi manifestatii sunt prevazute in toata tara, cu scopul de a mentine presiunea asupra Guvernului social-democrat, care a anuntat sambata ca renunta la proiectul de ordonanta care slabeste justitia anticoruptie.

"Vom incerca sa pedalam atat cat putem, pana cand vin toti ceilalti", spune biciclistul.

Executivul urma sa se reuneasca dupa-amiaza, potrivit premierului Soron Grindeanu, pentru a aborga textul adoptat marti fara sa fie trecut prin Parlament.

"Exista in continuare atat de multa coruptie in Guvern, in Senat, peste tot. Nu mai putem (...), vrem lideri competenti, care sa guverneze pentru popor, nu pentru ei si conturile lor la banca", se indigneaza Florian.

Acest sentiment de nemultumire a provocat, de sase zile, manifestatii zilnice de 200.000 pana la 300.000 de oameni in toata tara, un record de la caderea comunismului in aceasta tara cu 20 de milioane de locuitori care a traversat numeroase perioade de instabilitate politica in ultimele decenii.

"DOAR VORBE"

Premierul, in functie de o luna, si-a justificat revenirea asupra pozitiei spunand ca nu vrea sa "imparta Romania" prin aceasta reforma penala care viza reducerea sensibila a pedepselor pentru abuz de putere si introducerea unui prag minim al prejudiciului in valoare de 200.000 de lei (44.000 de euro).

Strigate de victorie au salutat acest anunt sambata seara, in multimea adunata la Bucuresti in fata sediului Guvernului, epicentrul contestarii, dar si in numeroase orase din provincie, insumand potrivit presei aproximativ 300.000 de manifestanti.

"Sunt doar vorbe, trebuie sa le vedem in practica", declara cu neincredere Aura Oprea, o sefa de intreprindere, in contextul in care multi protestatari cer de asemenea demisia Guvernului, format in urma alegerilor legislative din decembrie.

Premierul a reafirmat ca motivatia Guvernului a fost sa puna Codul Penal in acod cu Constitutia. Executivul spunea, de asemenea, ca vrea sa deblocheze inchisorile.

Un nou proiect de lege urmeaza sa fie redactat, iar de aceasta data supus Parlamentului, a promis Grindeanu. El nu va introduce pragul de 200.000 de lei prejudiciu in cazul abuzurilor de putere, a precizat premierul.

Acest text alimenta temeri ca s-ar fi facut pasi inapoi in lupta impotriva coruptiei, in contextul in care, la presiunea UE si unor magistrati foarte ofensivi, sute de dosare au fost instruite in ultimii ani in Romania, marcand un punct de cotitura pentru justitia din aceasta tara.

Guvernul a fost criticat ca a vrut sa-l puna la adapost de justitie pe seful Partidului Social Democrat (PSD) Liviu Dragnea, vizat in prezent de un proces intr-un caz de angajari fictive. Comisia Europeana (CE) si Departamentul de Stat american si-au exprimat ingrijorarea.

Dragnea, care a fost condamnat deja la doi ani de inchisoare cu suspendare in alt dosar, s-a aparat ca ar fi unul dintre beneficiarii ordonantei si a denuntat o campanie de dezinformare.

Guvernul a transmis, de altfel, saptamana aceasta, in Parlament, un proiect de lege, si el criticat, vizand gratierea a 2.500 de detinuti, dintre care unii ar putea sa fie alesi condamnati.

Indepartat de la putere, la sfarsitul lui 2015, prin manifestatii impotriva coruptiei, PSD se bucura de o baza electorala solida in mediul rural si al persoanelor defavorizate, care l-au plebiscitat din nou, in alegerile legislative din decembrie, pe fondul unor promisiuni cu privire la cresterea ajutoarelor sociale.