Raportul pe Justitiei al Comisiei Europene, realizat in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) mentioneaza la capitolul dedicat "Independentei justitiei" faptul ca judecatorii Curtii Constitutionale au primit "critici dure" din partea unor "figuri publice" cu ocazia respingerii legilor privind retentia datelor. Avocatul Poporului este criticat in premiera in raportul MCV, pentru inactiunea lui Ciorbea in cazul ordonantelor de urgenta ale Guvernului Ponta, la randul sau criticat pentru multitudinea de ordonante. Parlamentul continua sa fie "buba" cea mai mare a Raportului MCV, din anul acesta, pentru ca se opune procedurilor penale impotriva unor parlamentari. DNA, ANI, Inalta Curte, CSM, dar si fostul presedinte Traian Basescu au primit "bile albe" de la Comisia Europeana.
Reamintim ca in 2014 CCR a respins doua proiecte legislative privind retentia datelor, iar deciziile CCR au fost atacate dur atat de George Maior (la acel moment seful SRI), dar si de politicieni precum Sebastian Ghita sau ziaristi si analisti.
Maior a lansat un nou atac asupra CCR in ianuarie 2015, dupa ce o a treia lege a fost declarata neconstitutionala de CCR. La scurt timp, George Maior si-a anuntat demisia din functia de director al SRI.
Parlamentul - cea mai criticata institutie pentru coruptie
Parlamentul Romaniei este tinta celor mai dure critici din partea Comisiei Europene, si in raportul MCV de anul acesta.
Blocarea unor anchete penale impotriva anumitor parlamentari, promovarea de legi care aduc atingere luptei anticoruptie, tergiversarea adoptarii unor acte normative care sa ajute justitia - acestea sunt principalele acuzatii la adresa Parlamentului.
Cum spune CE ca Parlamentul s-a pus scut in fata parlamentarilor acuzati de coruptie:
- "In cea mai mare parte a anului 2014, incercarile DNA de a convinge Parlamentul sa ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite initierea de anchete si aplicarea masurilor de detentie preventiva nu au dat niciun rezultat".
- "Raspunsul Parlamentului la solicitarile DNA pare arbitrar si lipsit de criterii obiective.
- "Nu au fost stabilite norme clare prin care sa se aplice recomandarea MCV de a asigura aplicarea rapida a normelor Constitutiei privind suspendarea ministrilor in cazul inceperii actiunii penale impotriva acestora si suspendarea parlamentarilor in cazul pronuntarii unor hotarari negative in materie de integritate sau a unor hotarari definitive pentru acte de coruptie cu privire la acestia".
- "Faptul ca unii ministri au ramas in functie dupa ce impotriva loc incepuse actiunea penala, la fel cum s-a intamplat si cu unii parlamentari impotriva carora au fost pronuntate hotarari definitive pentru infractiuni de coruptie ridica semne de intrebare la un nivel mai general cu privire la atitudinea clasei politice din Romania fata de coruptie".
In schimb, Comisia Europeana il lauda pe fostul presedinte Traian Basescu pentru ca "a raspuns pozitiv tuturor solicitarilor de ridicare a imunitatii unor ministri".
Alte critici aduse Parlamentului:
- "Respingerea Legii amnistiei de catre Parlament in noiembrie 2014 a transmis un semnal pozitiv in ceea ce priveste opozitia fata de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infractiuni de coruptie. Cu toate acestea, faptul ca la numai o saptamana de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectiva a fost din nou vehiculata in Parlament sugereaza ca dezbaterea pe acest subiect nu a fost inchisa"
- "Aplicarea de catre Parlament a deciziilor ANI (si anume a celor care au fost confirmate in instanta) este in continuare inegala, in ciuda sperantei ca reformele vor spori gradul de aplicare automata a acestora. Intr-un caz emblematic, solutia n-a fost gasita decat dupa ce senatorul in cauza si-a dat demisia. Intr-un alt caz, Camerei Deputatilor i-au trebuit mai multe luni sa ia o decizie, in pofida argumentelor conform carora normele in vigoare fac ca respectarea unei hotarari judecatoresti definitive sa se faca acum in mod automat. Un nou caz, al unui deputat care a fost declarat incompatibil, este in asteptarea unei decizii in Parlament"
- "Stabilitatea cadrului juridic in materie de integritate a ramas problematica. Au existat tentative in Parlament de a se modifica elemente ale cadrului juridic. Cu toate ca niciuna dintre aceste incercari nu a devenit text de lege, nu a existat nicio dovada ca implicatiile in ceea ce priveste situatiile de incompatibilitate sau riscurile de coruptie au fost evaluate in prealabil si nu a existat nicio consultare cu ANI pe acest subiect" .
- "O problema deosebita este cea legata de normele privind situatiile de incompatibilitate in cazul alesilor locali, cum ar fi primarii, avand in vedere rolul-cheie jucat de acestia in cadrul procedurilor de achizitii publice. Desi este de remarcat faptul ca acest aspect nu a mai fost supus votului Parlamentului ulterior votului din decembrie 2013, persista sentimentul clar ca nu exista un consens in Parlament in favoarea adoptarii unor legi stricte in materie de integritate".
- "Lucrarile la un proiect precedent de codificare a tuturor normelor in materie de integritate ￢ care ar fi contribuit la imbunatatirea coerentei si a claritatii acestora ￢ au fost sistate, sub motivul ca procesul legislativ ar dilua normele existente. A fost ratata astfel ocazia de a elimina orice risc de ambiguitate in norme. Va fi, de asemenea, important sa se reflecte in legislatie deciziile Curtii Constitutionale din 2014 care confirma constitutionalitatea dispozitiilor in materie de incompatibilitate".
Guvernul Ponta si Avocatul Poporului - criticati de Comisie
documente
(28 Ian 2015) PDF, 112KB
Guvernul Ponta este criticat in Raportul MCV pentru numarul mare de masuri adoptate prin ordonanta de urgenta in locul proiectelor de lege. In context si Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, a fost criticat in Raportul MCV pentru ca nu a atacat la Curtea Constitutionala anumite ordonante de urgenta ale Guvernului Ponta, in conditiile in care doar el putea face o astfel de actiune.
"Doua dificultati au fost identificate, inclusiv in discutiile cu Curtea Constitutionala. Una este utilizarea frecventa a ordonantelor de urgenta ale Guvernului (OUG), care limiteaza posibilitatile de consultare si care au condus la o lipsa de claritate legislativa - cu urmari pentru unificarea jurisprudentei si practicii", arata Comisia.
documente
(28 Ian 2015) PDF, 331KB
A doua problema este legata de imposibilitatea de a contesta OUG. "Utilizarea OUG poate fi contestata de catre Avocatul Poporului. Rapoartele MCV trecute au mentionat importanta acestei functii in ceea ce priveste echilibrul puterilor si a calitatii procesului legislativ. Actualul Avocat al Poporului, ales in luna aprilie, cu sprijinul unui singur partid, si-a exprimat opinia ca el nu ar trebui sa se implice in probleme care privesc echilibrul competentelor intre autoritatile statului, ci ca trebuie sa se concentreze in principal pe probleme de drepturi individuale", il critica Raportul MCV pe Ciorbea.
"Este lipede ca Avocatul Poporului are o marja de apreciere cu privire la momentul de a-si folosi puterea pentru a sesiza la Curtea Constitutionala ordonantele de urgenta, dar aceasta auto-limitare creeaza efectiv un decalaj, care, in cadrul institutional actual din Romania nu poate fi surmontat de alti actori", atrage atebtia Bruxelles-ul.
Atentie la numirile din Parchet
Comisia Europeana atrage atentia Romaniei sa evite interferentele politice in procesul de numire a unui nou procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism (DIICOT), dupa demisia Alinei Bica din aceasta functie.
"Riscul de interferenta politica in numirile pe fnctii de conducere a fost una dintre preocuparile majore cu privire la independenta justitiei. In 2014, nu au existat intalniri solicitate de judecatori sau procurori la cel mai inalt nivel. Un caz-test important vine acum, odata cu propunerea de numire a unui nou procuror-sef pentru Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT)", arata Comisia.
Raportul MCV noteaza ca in prezent procedura de numire a sefului DIICOT presupune ca nominalizarea sa fie facuta de ministrul Justitiei, ceea ce este un "element politic puternic". In schimb, Consiliul Superior al Magistraturii lucreaza la modificarea legislatiie in domeniu, pentru a o aduce in linie cu recomandarile Comisiei de la Venetia, pentru accentuarea caracterului profesional al numirilor din Parchet.
DNA, ANI, Inalta Curte, CSM - premiantele raportului european pe justitie
Directia Nationala Anticoruptie si Agentia Nationala de Integritate se bucura si in acest an de cele mai multe aprecieri din partea Comisiei Europene, urmate de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de Consiliul Superior al Magistraturii.
Laude la adresa DNA:
- "In ultimele rapoarte MCV au putut fi constatate rezultate mai bune in ceea ce priveste combaterea eficace a cazurilor de coruptie la nivel inalt, o tendinta care s-a confirmat in 2014. Acest lucru este valabil atat la nivelul urmaririi penale realizate de DNA, cat si in etapa judecarii cauzei de catre ICCJ. Acest lucru este, inca o data, o indicatie a faptului ca problema coruptiei ramane una majora".
- "Activitatea DNA in 2014 a acoperit un spectru larg de cazuri de coruptie la nivel inalt, de la toate nivelurile functiei publice si implicand persoane publice din diferite partide politice.
- Condamnarea lui Nastase si a lui Dan Voiculescu au mentionate la "bile albe": "Au fost trimisi in judecata si au facut obiectul investigatiilor fosti si actuali ministri, parlamentari, primari, judecatori si procurori cu functii de conducere importante. Printre cazurile care au fost sesizate ICCJ s-au numarat condamnari definitive ale unui fost prim-ministru, ale unor fosti ministri, parlamentari, primari si magistrati. Au existat si alte cazuri importante, in care au fost implicate personalitati influente din lumea afacerilor, asupra carora s-a pronuntat Curtea de Apel".
In privinta, Agentiei Nationale de Integritate, Rapotul MCV arata ca aceasta "a continuat sa se ocupe de un numar important de cazuri in 2014".
"Un procent ridicat (70 %) din deciziile ANI privind situatiile de incompatibilitate si de conflicte de interese sunt contestate in instanta, insa in aproximativ 90 % din cazuri instantele confirma deciziile initiale. Interpretarile legii realizate de ANI au fost, de asemenea, confirmate atat de Curtea Constitutionala, cat si de ICCJ. Prin urmare, se poate considera ca aceasta institutie actioneaza pe o baza legala solida", lauda Comisia Europeana activitatea ANI.
In privinta CSM, Raportul MCV remarca activitatea Consiliului in protejarea independentei magistratilor, in imbunatatirea cadrului legislativ si in gestionarea climatului profesional in magistratura.
- Bila neagra: Prejudiciile nu sunt recuperate de la infractori
Oficialii europeni critica, insa, instantele ca au decis condamnari cu suspendare in multe cazuri de politicieni corupti: "Cu toate acestea, ramane valabil faptul ca, in majoritatea cazurilor, executarea pedepsei in cazurile de coruptie este suspendata (desi acest lucru este mai putin flagrant la nivelul ICCJ)".
Criticata este si lipsa de eficacitate a autoritatilor de a recupera prejudiciile din dosarele solutionate cu condamnarea infractorilor.
"Rata de recuperare pentru a se asigura ca deciziile instantelor cu consecinte financiare revin la bugetul public ramane inca foarte scazut, aproximativ 8% din activele notificate de instante", spune Comisia.
Oficialii de la Bruxeles arata cu degetul spre Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), din subordinea Ministerului Finantelor.
"Urmarirea penala este responsabila sa dovedeasca sursa ilegala a unui activ, dar responsabilitatea pentru executarea ordinelor judecatoresti revine cu institutiile financiare. Potrivit Biroului de recuperare a creantelor din cadrul Ministerului Justitiei (ARO), recuperarea prejudiciilor din dosare ramane inca scazuta, in jurul a 8%", arata Comisia Europeana.
Anul 2014 a adus totusi imbunatatiri in privinra recuperarii prejudiciilor, ANAF raportand dublarea sumelor confiscate, in conditiile in care noile coduri penale pot sprijini actiunile, noteaza Comisia.
2
5
