Aproximativ 50 de persoane au comemorat sambata, in Capitala, eroii martiri impuscati in Timisoara la Revolutia din decembrie 1989, adusi atunci in Bucuresti si incinerati, iar cenusa aruncata intr-o gura de canal din orasul Popesti-Leordeni. Procesiunea intitulata "Pe urmele cenusii eroilor-martiri timisoreni disparuti in Revolutie", la care au participat si 22 de persoane venite din Timisoara, a inceput in Piata Universitatii, unde au fost depuse coroane de flori si s-au aprins lumanari, anunta Mediafax.

''Este foarte greu, din an in an suntem din ce in ce mai putini si poate ce este cel mai trist este ca s-au uitat atat mortii, cat si urmasii lor. Noi, din Timisoara am venit 22 de persoane, iar impreuna cu cei din Capitala, daca suntem 50 de persoane'', a declarat sotia lui Horia Sandru, ranit in timpul Revolutiei din 1989.

Femeia a spus ca a venit la procesiune pentru ca sotul ei, ramas paralizat in urma cu noua ani, din cauza ranii din decembrie 1989, a rugat-o sa mearga la Bucuresti si sa aprinda o lumanare, chiar daca ar fi ultimul lucru pe care il face pentru el.

"Este dureros, pentru ca pentru democratia asta de acum au murit oameni dragi noua si, din pacate, democratia este buna, dar la noi este prost inteleasa. Se uita din ce in ce mai mult, se uita mortii, dar si urmasii lor", a spus Camelia Andrei, care si-a pierdut sora in 17 decembrie 1989, in masacrul de la Podul Decebal din Timisoara. Maria Andrei, care avea atunci 25 de ani si un copil de sase ani, a fost printre timisorenii incinerati la crematoriul Cenusa.

Participantii la procesiune au plecat din Piata Universitatii la crematoriul Cenusa, unde au aprins lumanari si au depus coroane de flori. Acestia au mers apoi la "Biserica suspendata" din Popesti-Leordeni, judetul Ilfov, unde a fost oficiata o slujba de pomenire, in apropierea gurii de canal in care a fost aruncata cenusa eroilor martiri timisoreni disparuti la Revolutie.

La finalul procesiunii, cei 22 de timisoreni s-au impartit in doua grupuri, unii plecand spre Timisoara, iar ceilalti la Slatina, unde se presupune ca s-ar fi defectat o alta masina frigorifica in care ar fi fost timisoreni impuscati la Revolutie.

''Daca si la Slatina se va reusi ridicarea unei biserici in memoria martirilor din decembrie 1989, atunci ei sigur se vor linisti. Se vor linisti si cei care i-au omorat. Ne vom linisti si noi, urmasii lor. Noi, urmasii, i-am iertat pe cei care i-au omorat, insa vrem sa se intample si acolo ce s-a intamplat la Bucuresti (Popesti-Leordeni, n.r.)", a spus Ioan Banciu, vicepresedintele Asociatiei Memorialul Revolutiei de la Timisoara. Sotia lui Ioan Banciu a fost impuscata la Timisoara si incinerata la crematoriul Cenusa.

Ioan Banciu a mai spus ca urmasii eroilor martiri din Timisoara vor sa fie redeschise dosarele Revolutiei de la Timisoara si vinovatii sa plateasca.

"Au ramas cateva mii de dosare ingropate cu lucruri despre Revolutia din 1989. Vrem ca acestea sa fie reluate si astepam ca cei vinovati sa plateasca toti. La 25 de ani de la Revolutie, justitia a inceput sa se miste pe linia coruptiei. Speram sa se miste din nou si pentru gasirea adevarului si pedepsirea vinovatilor, care pana acum nu au fost pedepsiti", a adaugat Ioan Banciu.

Vicepresedintele Asociatiei Memorialul Revolutiei de la Timisoara a mai aratat ca isi doreste ca nimeni sa nu uite ce s-a intamplat in acele zile in Romania.

In 18 decembrie 1989 s-a declarat stare de necesitate la Timisoara. In aceeasi zi, un grup de tineri a desfasurat tricolorul fara stema pe scarile Catedralei din Timisoara, apoi a inceput sa cante "Desteapta-te romane", interzis din 1947.

Interventia fortelor de ordine nu s-a lasat asteptata, acestea incepand sa traga in plin. Cateva zeci de tineri au murit atunci, altii au fost raniti, iar cativa au reusit sa fuga. In noaptea de 18 spre 19 decembrie, 42 de cadavre au fost ridicate de la morga Spitalului Judetean Timis, puse intr-o masina frigorifica si transportate la Bucuresti, pe ruta Sibiu - Ramnicu Valcea - Pitesti, fiind incinerate la crematoriul Cenusa. Dupa ce a fost incarcata in patru tomberoane, cenusa a fost dusa in localitatea Popesti-Leordeni, din judetul Ilfov, unde a fost aruncata intr-o gura de canal.

In 20 decembrie, centrul Timisoarei a fost ocupat de sute de mii de persoane, majoritatea muncitori din fabrici, care au scandat: "Armata e cu noi!", "Nu va fie frica, Ceausescu pica!". La Timisoara au ajuns si muncitori de la fabrici din Oltenia, care s-au alaturat protestatarilor.

Tot in 20 decembrie, revolutionarii au declarat Timisoara "primul oras liber de comunism" din Romania. Acesta a fost si data in care toti cei arestati in zilele precedente au fost eliberati din Penitenciarul "Popa Sapca".

Dupa evenimentele de la Timisoara, Ceausescu a decis sa se adreseze populatiei pentru a anunta cresteri ale pensiilor si alocatiilor, iar in 21 decembrie, la Bucuresti, in fata sediului CC al PCR s-au adunat multimi tinand in maini tablouri ale lui Nicolae Ceausescu si ale Elenei Ceausescu. Printre urale si scandari insa s-au facut tot mai puternic auzite huiduieli si fluieraturi, iar transmisia in direct a fost intrerupta de catre Televiziunea Romana. Oameni din multime au strigat atunci "Timisoara, Timisoara!", "Traiasca Timisoara!", "Jos Ceausescu!".

Revolutia inceputa la Timisoara a continuat in Capitala, dar si in alte orase precum Arad, Sibiu, Targu Mures, Brasov, Cluj-Napoca, Alba-Iulia si Buzau.