Mii de credinciosi au participat duminica la Sfanta Liturghie inchinata Cuviosului Dimitrie, Ocrotitorul Bucurestilor, in timp ce alti peste 15.000 stau zilnic la rand mai bine de 12 ore pentru a se inchina moastelor acestuia si icoanelor imparatilor Constantin si Elena aduse din Corint, anunta Mediafax.

Peste 50.000 de pelerini s-au inchinat de joi pana duminica la icoana facatoare de minuni a Sfintei Imparatese Elena, in care se pastreaza particele din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci si din moastele Sfintei, la icoana istorica a Sfantului Imparat Constantin cel Mare, la moastele Sfantului Mare Mucenic Artemie, precum si la moastele Sfantului Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor, aflate in baldachinul de pe Colina Patriarhiei.

Pelerinii, unii dintre ei veniti din strainatate, stau la rand si peste 12 ore, in liniste, citind rugaciuni sau acatistele sfintilor. Cei mai multi au spus ca merg frecvent in pelerinaj, intrucat simt binefacerile sfintilor.

"Aici vin de cinci ani si m-am simtit foarte bine. Fata de ceea ce a fost acum, sunt foarte bine in ceea ce priveste problemele de sanatate sau de familie", a spus Maria, din Bucuresti.

"Plec cu o mare liniste sufleteasca si multa pace, care se pastreaza de la an la an. Nu putem altfel, pentru ca il pastram in suflet pe Mantuitorul Iisus Hristos si pe sfintii care sunt cu noi. Nu pot spune ca este usor, dar vin an de an, iar acum parca mai mult ca oricand, pentru noul nostru parinte Ciprian (IPS Ciprian, n.r. )", a spus Ecaterina, din Buzau.

Exista un grup constant de pelerini care merge la toate hramurile. "Nu putem spune ca sunt 20 -25 sau 30 la suta dintre pelerini care merg constant in pelerinaje. Sigur ca la Cuvioasa Parascheva predomina pelerinii din Moldova, la Cuviosul Dimitrie cel Nou, cei din Arhiepiscopia Bucurestilor. Dar in ambele sunt si pelerini din alte zone si chiar din strainatate. Pe langa ei sunt si unii care au alte scopuri, sa mai caste gura, sa incerce sa intre prin fata sau sa cerseasca", a spus parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvant al Patriarhiei.

El a precizat ca persoanele care stau la coada cate 12-14 ore sau care nu se clintesc de la Sfanta Liturighie sunt oameni cu credinta si care simt roadele acesteia.

"Inca de la sfarsitul seￂcolului al XVIII-lea, in ziua de pomenire a Sfantului Cuvios Dimitrie, la 27 octombrie, se facea mare ￂalaiￂ la Mitropolie, adica pelerinaj, cu boieri si popor, in frunte cu Voda. Alaiul pornea de la Curtea domneasca, in sunetul clopotelor care bateau de sarￂbaￂtoare, urca Dealul Miￂtroￂpoￂliￂei si era intampinat in usa biￂsericii de mitropolit, cu Evanￂgheￂlia si Crucea, inconjurat de arhierei si de preoti si diaconi. Liturghia era savarsita de miￂtropolit, impreuna cu arhiereii si cu staretii manastirilor din Bucuresti. Dupa Liturghie, Voda se intorcea la Curtea domￂneasca, cu acelasi alai cu care venise la Mitropolie si imￂpartea caftane si slujbe la boￂieri, ierta pe osanditi si scadea pedepsele cele mari Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor", a mai spus parintele Stoica.

Duminica, la Catedrala Patriarhala au venit si parlamentari, printre care Ecaterina Andronescu, Eugen Bejenariu, ministrii Doina Pana si Mariana Campeanu, precum si consilieri locali.

Sujba a inceput la ora 8.00, cand a fost citit actistul Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou. Apoi, la ora 9.30, a inceput Sfanta Liturghie, oficiata de patriarhul Daniel si mitropolitul Corintului, inconjurnati de membri ai Sfantului Sinod, preoti si diaconi.

"Sfintii Constantin si Elena au fost trimisi de Dumnezeu sa-i elibereze pe crestini de persecutii, sa apere unitatea si invatatura de credinta a Bisericii, sa construiasca o multime de locasuri de cult in diferite parti ale imperiului si sa-i ajute pe saraci, orfani, vaduve, mai scurt spus, sa faca roditoare Evanghelia lui Hristos in viata societatii. La fel si Sfantul Mare Mucenic Artemie, general si prieten al Sfantului Imparat Constantin, nu a lasat neroditoare credinta in Hristos, ci a dat marturie vrednica de crezare in fata imparatului Iulian Apostatul. Iar pentru aceasta a fost pedepsit cu moarte prin decapitare.Acesti sfinti au inteles vremelnica lor trecere prin aceasta lume drept un pelerinaj sau o calatorie spre patria cereasca netrecatoare, o lupta prin credinta pentru a castiga cheia care le-a deschis portile imparatiei cerurilor", a spus PF Daniel, in cuvantul de invatatura.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a mai spus ca in lumina vietii crestine, traita ca un permanent pelerinaj, Sfintii Imparati Constantin si Elena, impreuna cu Sfantul Artemie, sporesc in aceste zile bucuria tuturor pelerinilor care cinstesc sfintele lor icoane si moaste, la sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucurestilor.

"In aceste zile de binecuvantare si de bucurie pe care ni le ofera Hristos-Domnul prin sfintii sai, va felicitam pe toti pentru venirea dumneavoastra la Bucuresti si ne rugam Preamilostivului Dumnezeu sa va rasplateasca evlavia si osteneala, ravna si darnicia, cu darurile sale cele bogate si netrecatoare, cu sanatate si mantuire, cu pace si bucurie, cu ajutor in familia si in activitatea dumneavoastra, cu ani multi si binecuvantati, pentru a spori in credinta si in iubire frateasca, in sfintenie si fapte bune, spre slava Preasfintei Treimi, spre bucuria sfintilor si spre dobandirea mantuirii. Amin", a mai spus patriarhul Daniel.

Sfantul Dimitrie cel Nou s-a nascut la inceputul secolului al XIII-lea, intr-o familie de tarani din satul Basarabi, in sudul Dunarii, apartinand in vremea aceea regatului Bulgariei. Acesta a purtat din frageda pruncie lupte acerbe pentru a dobandi o viata virtuoasa, in post si rugaciune. Intr-o zi, pe cand se dusese cu animalele la pascut, a calcat pe un cuib acoperit de ierburi si a strivit puisorii care se aflau in el. Profund mahnit, s-a hotarat, pentru pocainta, sa lase descult timp de trei ani, fie iarna, fie vara, piciorul care strivise cuibul, fapta considerata de el a fi ca o crima. Mai tarziu, s-a atasat unei comunitati monastice, iar dupa ce a ucenicit cele ale ascultarii, s-a retras in padure, unde si-a statornicit adapostul intr-o pestera, aproape de raul Lom, nestiut de oameni si aducand zi si noapte rugaciunile si lacrimile sale ca ofranda lui Dumnezeu.

Cunoscand dinainte ziua mortii sale, s-a intins intre doua lespezi de piatra si si-a dat in pace sufletul lui Dumnezeu. Au trecut ani multi si lumea uitase de existenta acestui pustnic, pana intr-o zi cand, la trei veacuri dupa moartea sfantului, o inundatie a facut ca apele raului sa urce pana la pestera. Curentul a ridicat lespezile de piatra si a purtat cu el, ingropat in noroi, trupul ramas nestricat. Dupa alti 100 de ani, sfantul i-a aparut in vis unei fetite bolnave de duh necurat, poruncindu-i sa ceara parintilor ei s-o duca la malul raului, pentru a-si afla tamaduirea. De cum s-a aflat aceasta vestire, o mare multime de oameni, in frunte cu clericii din episcopie, a insotit familia fetitei pana la locul in care, mai inainte, locuitorii observasera deja o lumina misterioasa si credeau ca este o comoara. S-au pus pe sapat si imediat au descoperit trupul sfantului, intreg si stralucind de harul Duhului Sfant. Fetita s-a vindecat pe loc. Trupul sfantului a fost transportat cu mare cinstire pana in satul Basarabi, unde alte vindecari s-au petrecut. Atunci, poporul a venit din toate partile sa cinsteasca moastele Sfantului, a mai spus patriarhul Daniel.

Domnitorul Tarii Romanesti a trimis preoti si slujitori ca sa constate aceasta descoperire minunata si sa-l aduca pe sfant la Bucuresti, la biserica Curtii domnesti. Aceia l-au luat pe sfant si au plecat spre Bucuresti, dar cand au ajuns aproape de Ruse, langa o fantana, boii n-au mai vrut sa mearga. Vazand aceasta minune, cei trimisi s-au sfatuit si au hotarat sa injuge la car doi junci tineri neinvatati, ca sa vada incotro vrea sfantul sa mearga. Si asa s-a intors sfantul la Basarabi, in mijlocul satului si a ramas acolo. Trimisii domnitorului s-au intors la Bucuresti si au povestit cele petrecute. Domnitorul a trimis apoi alti oameni si a pus sa se ridice, pe cheltuiala lui, o biserica in sat.

PF Daniel a vorbit si despre minunile facute de Sfantul Cuvios Dimitrie cel Nou.

"Sfantul a facut, de-a lungul vremii, multe minuni. Ca ocrotitor al Bucurestiului, a pazit ca un strajer, de pe Dealul Mitropoliei, locuitorii de pe malurile Dambovitei. In vremurile de necaz, racla cu sfintele sale moaste era scoasa in procesiune pe strazile Capitalei. Asa s-a intamplat in timpul epidemiei de ciuma bubonica din anii 1813-1814, numita si ￂciuma lui Carageaￂ, pe atunci fiind domnitor Ioan Gheorghe Caragea. Mureau zeci de oameni zilnic. La cererea domnului, s-a facut procesiune cu moastele Cuviosului Dimitrie. Drept rasplata pentru ajutorul invocat, epidemia a scazut in intensitate, locuitorii Capitalei reusind sa scape de cumplitul blestem. Sfantul Cuvios Dimitrie a raspuns rugaciunilor credinciosilor si pe timp de seceta, cand sub domnia lui Grigore Ghica, pe la 1827, in Muntenia, lipsa apei facuse ravagii mari in agricultura. Legat de procesiunea de atunci a ramas si o intamplare hazlie. Ploaia a cazut chiar din timpul pelerinajului, incat ￂVoda, boierii si norodul care erau dupa sfant fura udati pana la piele. Si ploaia a tinut trei zile, cu mici intreruperiￂ, aveau sa scrie cronicile vremii. Si holera din 1831 au starpit-o rugaciunile Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou. La cererea generalului Pavel D. Kiseleff, presedintele Divanului Tarii Romanesti de atunci, in data de 15 septembrie, moastele Sfantului au fost duse pe Campia Filaret, unde, in prezenta autoritatilor militare ruse, a preotilor si credinciosilor, mitropolitul si calugarii au facut rugaciuni pentru incetarea urgiei. Din ziua aceea si pana la inceputul lunii octombrie a scazut repede numarul mortilor, care pana atunci atinsese 160 pe zi", a mai spus Intaistatatorul BOR.

Incepand din anul 2008 a devenit o traditie ca, in fiecare an, la sarbatoarea Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou sa fie aduse in Capitala, spre bucuria credinciosilor, moaste ale sfintilor si odoare sfinte, care se pastreaza in lacasurile de cult ale Bisericilor Ortodoxe surori.

Procesiunea "Calea Sfintilor" a fost de fiecare data momentul in care oaspetii sfinti au fost intampinati de clerul si credinciosii romani, apoi condusi catre baldachinul impodobit din curtea Catedralei Patriarhale, impreuna cu moastele Sfantului Cuvios Dimitrie cel Nou si ale Sfintilor Imparati Constantin si Elena.

La randul lui, mitropolitul Corintului a adresat crediniciosilor rugamintea de a se ruga pentru poporul grec.

Manifestarile prilejuite de sarbatoarea Sfantului Dimitrie cel Nou, incepute in 24 octombrie, se vor incheia marti 29 octombrie. Delegatia Bisericii Greciei care a adus la Bucuresti icoana Sfintei Imparatese Elena si icoana istorica a Sfantului Imparat Constantin cel Mare se va intoarce in Grecia marti dupa-amiaza.