Parlamentul European a adoptat, joi, o rezolutie prin care cere autoritatilor romane declansarea rapida a unei anchete "independenta, impartiala, detaliata si eficienta" privind implicarea Romaniei in programul inchisorilor CIA, potrivit Mediafax.

"Climatul de nesanctionare din jurul complicitatii statelor membre UE cu programele secrete de transfer si detentie ale CIA a permis continuarea violarii drepturilor fundamentale, asa cum rezulta din programele de supraveghere in masa dezvoltate de SUA si de unele state membre", se arata in rezolutia votata de eurodeputati, care vor ca dreptul PE de a investiga astfel de violari in UE sa fie intarit.

Totodata, ei cer, din nou, institutiilor UE si statelor membre sa investigheze in detaliu operatiunile CIA.

Europarlamentarii sunt "foarte dezamagiti" de refuzul Comisiei Europene de a raspunde substantial la recomandarile facute de Parlament in rezolutia sa din septembrie 2012, adoptata ca urmare a lucrarilor Comisiei temporare privind acuzatiile de utilizare a statelor europene pentru transportul si detentia ilegale de prizonieri. Aceste recomandari sunt reintegrare in rezolutia adoptata joi. Printre altele, membrii PE cer din nou Comisiei sa investigheze daca regulile UE au fost incalcate de unele tari prin colaborarea cu CIA.

Parlamentul reitereaza si recomandarile sale catre Consiliu, cerandu-i sa faca o declaratie de recunoastere a implicarii statelor membre in programul CIA.

Rezolutia are ca adresa 13 state membre: Lituania, Romania, Polonia, Marea Britanie, Italia, Finlanda, Franta, Suedia, Belgia, Grecia, Irlanda, Letonia si Slovacia.

Astfel, PE "indeamna autoritatile romane sa deschida rapid o ancheta independenta, impartiala, cuprinzatoare si eficienta, sa gaseasca toate documentele lipsa din anchetele parlamentare si sa coopereze pe deplin cu CEDO in cazul Al Nashiri".

Referitor la procesul de asumare a raspunderii in statele membre, parlamentarii indeamna "autoritatile romane sa gaseasca toate documentele lipsa din anchetele parlamentare si sa deschida rapid o ancheta independenta, impartiala, detaliata si eficienta".

Totodata, acestia isi exprima regretul pentru "intransigenta si tacerea autoritatilor romane in legatura cu acest subiect, care sunt incompatibile cu obligatiile care le revin".

"Este esential, pentru a asigura credibilitatea Parlamentului, sa intarim substantial drepturile sale de ancheta pentru a investiga violarea unor drepturi fundamentale in UE, incluzand putere deplina de audiere sub juramant a persoanelor implicate, inclusiv a ministrilor din guverne", se arata in rezolutie.

Eurodeputatii solicita viitorului Legislativ (2014 - 2019) sa continue indeplinirea si implementarea mandatului acordat de Comisia temporara si sa se asigure ca recomandarile sale sunt implementate, sa examineze noi elemente care ar putea aparea si sa foloseasca dreptul sau la ancheta.

Rezolutia are caracter non-legislativ.

Europarlamentarul PDL Monica Macovei a criticat votul Parlamentului European si, mai ales, dovezile prezentate in rezolutie.

"Si eu as vrea sa stiu daca au fost si unde au fost centre de detentie ilegale. Insa, astazi, prin aceasta rezolutie, practic, in ceea ce priveste Romania cel putin, Securitatea a intrat in Parlamentul European si a devenit sursa de informatie. Sunt mentionate pentru Romania doua surse de informatie: o emisiune de pe o televiziune a Antenelor, aflata in proprietatea unei persoane care este colaborator al Securitatii, stabilit printr-o decizie definitiva a instantei, si care este si trimisa in judecata pentru spalare de bani si alte infractiuni grave: domnul Voiculescu. O alta sursa de informatie este generalul Talpes, care a fost sef al Serviciului de Informatii Externe imediat dupa '90, in perioada '92 si anii urmatori, in perioada in care la putere in Romania erau comunisti incercand sa arate cu fata vopsita ca sunt altceva", a declarat Monica Macovei.

Textul rezolutiei mentioneaza ca "actiunile minutioase de investigatie" prezentate de postul Antena 1, in aprilie 2013, au prezentat "indicatii suplimentare referitoare la rolul central al Romaniei in cadrul retelei de inchisori" a CIA. Totodata, se precizeaza ca fostul consilier prezidential pe probleme de siguranta nationala Ioan Talpes a afirmat ca "Romania a pus la dispozitia CIA sprijin logistic". Documentul mai aminteste ca un fost senator roman a recunoscut "caracterul limitat" al anchetei Parlamentului de la Bucuresti si a solicitat procurorilor sa deschida actiuni in instanta.

Fostul consilier prezidential Ioan Talpes a fost audiat, la 17 septembrie, la Parchetul instantei supreme, in calitate de martor, in dosarul in care sirianul Muhammad al-Nashiri a reclamat detinerea sa intr-o inchisoare CIA din Romania.

Talpes a declarat, la iesirea din sediul Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ca a fost citat pentru a da declaratii in calitate de martor in cazul al-Nashiri. El a precizat ca procurorii i-au recomandat sa nu dea detalii despre cele discutate.

"Mi s-a recomandat sa pastrez confidentialitatea acestei discutii avute referitoare la problema inchisorilor de pe teritoriul Romaniei", a spus Talpes.

Intrebat daca a fost chemat sa dea declaratii in calitate de fost sef al Serviciului de Informatii Externe, Ioan Talpes a spus ca nu se afla la conducerea SIE la momentul la care al-Nashiri a facut referire in plangerea la Parchet, ci era consilier prezidential pe probleme de aparare, ordine publica si securitate nationala.

Parchetul instantei supreme arata, in februarie, intr-un raspuns la solicitarea Mediafax, ca investigatia autoritatilor romane privind plangerea sauditului Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri care reclama detinerea intr-o inchisoare CIA din Romania se afla in faza actelor premergatoare.