Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a aviz favorabil proiectul Ministerului Justitiei privind suplimentarea cu 50 de posturi la DNA pentru infiintarea unor structuri proprii de filaj, investigatori sub acoperire si recuperare a creantelor, scrie Agerpres.

Recent, premierul Victor Ponta a lasat sa se inteleaga ca este impotriva acestui proiect, afirmand ca prioritatea guvernului este angajarea de oameni in Sanatate si Educatie.

Saptamana trecuta, MJ a pus in dezbatere publica proiectul de hotarare de guvern pentru suplimentarea numarului maxim de posturi al DNA cu 50 de ofiteri si agenti de politie judiciara.

Ministerul Justitiei a precizat ca analiza activitatii DNA a reliefat necesitatea unor structuri proprii de filaj si de investigatori sub acoperire, fiind conditii esentiale pentru a creste eficienta activitatii de urmarire penala.

"Investigatiile in cauze de coruptie se desfasoara in cele mai multe situatii in mod conspirat, avand in vedere ca toate persoanele implicate obtin beneficii si evita sa colaboreze cu organele judiciare. Acest specific impune folosirea de investigatori acoperiti si proceduri de filaj, prin supravegherea locurilor in care se consuma activitatea infractionala sau identificarea si localizarea in teren a persoanelor cercetate. (...) Lipsa unor politisti specializati in DNA impune ca procurorii sa delege aceste activitati catre lucratori din cadrul altor structuri, imprejurare care poate limita eficienta investigatiilor. Dubla subordonare a acestor lucratori poate afecta stabilirea prioritatilor investigative, ingreuneaza comunicarea in momentele operative si creeaza riscuri cu privire la confidentialitatea operatiunilor, in conditiile in care anchetele pot viza chiar persoane din cadrul acelor structuri", se arata in Nota de fundamentare care insoteste proiectul.

MJ a subliniat ca infiintarea unor astfel de structuri ar elimina aceste vulnerabilitati si ar pune la dispozitia procurorilor un instrument esential pentru continuarea progreselor in investigarea faptelor de mare coruptie.

Potrivit initiatorului proiectului, cresterea gradului de recuperare a creantelor provenite din infractiuni reprezinta un obiectiv specific asumat de statul roman iar analizele efectuate de Oficiul National de Prevenire a Criminalitatii si Cooperare pentru Recuperarea Creantelor Provenite din Infractiuni au indicat ca, in prezent, organele fiscale reusesc sa recupereze un procent neinsemnat din sumele confiscate prin hotarari definitive, una dintre cauze fiind dificultatea de a identifica bunurile apartinand persoanelor condamnate atunci cand nu s-au dispus masuri asiguratorii pe parcursul procesului penal.

"In conditiile in care cele mai importante sume cu privire la care s-a dispus confiscarea se regasesc in cauze instrumentate de DNA - in 2012 instantele au dispus confiscarea si recuperarea de produse infractionale in valoare de 107.365.000 euro, este esential ca in aceste cauze sa fie sechestrate toate bunurile provenite din infractiuni. Proprietatea asupra acestor bunuri este deseori disimulata prin acte juridice fictive, prin folosirea unor companii offshore sau a unor conturi bancare deschise in alte jurisdictii, ceea ce ingreuneaza identificarea lor. Persoanele implicate in savarsirea infractiunilor care intra in competenta DNA detin in mod uzual bunuri pe care nu le pot justifica prin veniturile obtinute in mod legal, ceea ce permite in aceste cauze aplicarea institutiei confiscarii extinse, care presupune realizarea unei investigatii financiare complexe in care sa fie identificate toate bunurile dobandite de o persoana intr-un interval de 5 ani anterior savarsirii infractiunii, pentru a fi comparate cu veniturile obtinute in aceeasi perioada", a aratat MJ.

Sursa citata a subliniat ca, astfel, este necesara dezvoltarea in DNA a unei structuri specializate in efectuarea de investigatii financiare, complementara structurilor care realizeaza urmarirea penala si care sa le asiste, prin realizarea profilului financiar al persoanelor cercetate.

"O asemenea structura poate avea rolul unui proiect-pilot pentru intreg sistemul judiciar, astfel incat, in functie de eficienta ei, sa poata fi luata o decizie cu privire la oportunitatea extinderii la nivelul tuturor organelor de urmarire penala. (...) Trebuie subliniat in mod special faptul ca o astfel de masura este menita sa contribuie in mod direct la suplimentarea veniturilor bugetului de stat, prin recuperarea cu rapiditate si intr-un procent mult mai mare a sumelor datorate catre stat, costurile masurii ar fi acoperite in timp inclusiv din aceste venituri suplimentare provenite din valorificarea produselor infractiunilor", a precizat initiatorul proiectului.

In document se arata ca cele 50 de posturi sunt repartizate astfel: Serviciul de recuperare a creantelor - 20 ofiteri de politie judiciara, Serviciul de filaj - 12 ofiteri de politie judiciara, constituiti in doua echipe complete de supraveghere operativa, Serviciul de investigatori sub acoperire - 18 ofiteri de politie judiciara.

La stabilirea impactului bugetar au fost avute in vedere cheltuielile de personal suplimentare ale DNA pentru 50 de ofiteri cu gradul de comisar-sef, avand in vedere ca nu poate fi determinat in avans gradul profesional al persoanelor care vor ocupa efectiv aceste functii.

In conditiile in care aceste persoane vor fi detasate de la MAI, aceasta din urma structura va inregistra o economie cu cheltuielile de personal.

La estimarea cheltuielilor pentru bunuri si servicii au fost avute in vedere dotarile pe care le presupune infiintarea acestor servicii: un sediu separat pentru serviciul de investigatori sub acoperire; aproximativ 20 de autoturisme; tehnica de inregistrare audio-video; echipamente IT si telefoane mobile.