Dezbaterile CRPE

VIDEO Cum imbunatatim eficienta guvernarii in Romania?  Dragos Dinu, coordonator CRPE, a discutat online cu specialistii despre marile provocari din urmatorii zece ani din administrația publica

de CRPE     HotNews.ro
Luni, 26 august 2013, 16:32 Actualitate | Esenţial

Dezbatere CRPE
Foto: Hotnews
Dragos Dinu, coordonator sector public CRPE, Victor Giosan, fost Secretar de Stat in cadrul Secretariatului General al Guvernului si Gary Reid, un reputat consultant international al Bancii Mondiale  pentru sectorul public, alaturi de Radu Iacob, Consilier pentru Afaceri Europene in cadrul Cancelariei Primului Ministru, au discutat online despre reforma administratiei publice, coordonarea politicilor publice si provocarile sistemului actual de planificare strategica.

Abordari centrate pe nevoi si decalaje (...) si nu pe potential de crestere" - sunt cele mai recente critici/ deficiente transmise de Bruxelles in legatura cu Acordul de parteneriat al Romaniei pentru fondurile structurale (2014-2020). Aceasta este insa doar o parte a problemei. Bugetele nationale, deciziile pe termen lung de politici majore pentru Romania sufera din pricina acelorasi defecte de sistem.
  • Urmariti integral materialul video:


  • Fragmente din timpul dezbaterii video:

Dragos Dinu:  Va rog sa mentionati principalele lucruri care in opinial dvs. Ar trebui sa fie adresate in perioada urmatoare de catre Guvern in asa fel incat sa imbunatatim acest proces de planificare strategic si sa incercam intr-un final sa avem o aliniereintre resursele financiare pe care le avem si politicile si obiectivele de politici pe care vrem sa le atingem.

Victor Giosan: Este destul de greu sa sintetizez in cateva cuvinte tot ceea ce ar trebui facut. Am saincerc totusi. Cred ca esten evoie in primul rand de a unifica sistemele de planificare strategica. Mai precis, este vorba de a implementa si in domeniul politicilor nationale finantate din fonduri nationale, ceea ce exista in acest moment in domeniul politicilor europene a programelor structurale europene. In al doilea rand este nevoie de a unifica partea de programare bugetara cu partea de fundamentare de politici, inclusive pe parcursul executiei bugetare. Cu alte cuvinte este vorba de a introduce cu adevarat un buget orientat spre performanta si cu o perspectiva multi-anuala pe termen mediu de doi-trei ani. In al treilea rand cred ca trebuie facut un efort sistematic de consolidare a functiei publice in Romania si ma refer aici la un sistem coerent care sa aiba in vedere atat selectia, promovarea, premierea celor care lucreaza in functia publica si care sa aiba la baza criterii obiective de dezvoltare a unor competente. Si in centrul acestor competente pe care trebuie sa le aiba cei din functia publica si care anual trebuie evaluate, trebuie sa stea cele legate de politici fundamentale a politicilor publice, planificarea strategica, managementul bugetar orientat spre performanta. Si poate in al patrulea rand, dupa toate acestea un efort foarte consistent de crestere a calitatii si de dezvoltare a compententelor personalului care este in administratie pe aceste trei directii: fundamentare de politci, planificare strategica, management bugetar orientat spre performanta. Sunt trei directii, in opinia mea, profund deficitare, calitatea documentelor pe care Administratia Publica in acest moment este capabila sa le produca la nivel central este cel putin problematica. Exista semnale foarte clare si in opinia mea au depasit nivelul politetii diplomatice din partea UE ca aceste documente sunt necorespunzatoare sau de o slaba calitate si atunci urgenta unor pasi importanti si foarte hotarati in aceasta directie este foarte mare. Si un ultim lucru trebuie foarte multa consecventa, decizie si hotararea factorului politic de a duce pana la capat aceste reforme, pentru ca ele afecteaza intr-o masura foarte importanta maniera in care este inteleasa activitatea politica astazi in Romania.

Dragos Dinu: Avem nevoie de intarirea capacitatii in aceste domenii orizontale, nivelul de calitate al documentelor de politici publice elaborate in Administratia Centrala trebuie imbunatatit si care permite o imbunatatire semnificativa si de asemenea managementul resurselor umane a fost des mentionat ca un aspect problematic. Domnule Iacob, reformele la centrul Guvernului in ceea ce priveste managementul politicilor publice si la nivel institutional au fost foarte prezente, iar directia de politicii publice care se afla la Secretariatului General al Guvernului a fost recent transferata in cadrul cancelariei primului ministru. Ne asteptam cu totii la o usoara flexibilizare si poate un alt tip de coordonare de la nivel central si un nou implus pe care sa il dam ministerelor de resort exact asa cum sugereaza Victor.

Radu Iacob: Stim cu totii cei de la masa ca reformele in acest domeniu au inceput de prin 2004-2005. S-au axat preponderent pe asigurarea unui cadru legislativ si institutional. Una din problemele cu care ne-am confruntat a fost ca ceea ce am scris in teorie si am beneficiat si de foarte multa asistenta tehnica in acest sens, s-au facut manuale, metodologii, inclusiv de evaluare a impactului, in sensul de a fundamenta mai bine deciziile, nu intotdeauna au avut impactul scontat sau nu au fost intotdeauna interiorizate la nivelul activitatiilor de zi cu zi ale Administratiei. Poate si perioada mai tulbure generata de criza economica, financiara a facut sa cada accentul pe masuri mai radicale si mai rapide si poate mai putin pe chestiuniile acestea care iau timp si cer rabdare. Consider ca cel putin in acest moment venirea Directiei Politici Publice la cancelarie eu o interpretez ca fiind un semnal pozitiv si cel putin din discutiile purtate pana acum avem sprijinul pentru a continua aceste reforme. Incercam totusi sa schimbam un pic abordarea, poate ca in trecut ne-am preocupat destul de mult, de un fel de revolutie in sistem, si am incercat sa introducem niste proceduri care sa se aplice intregului proces decizional, ma refer aici la toate ministerele, la Administratia Centrala, sa-i spunem asa. ne dam seama ca succesul a fost limitat, incercam sa schimbam abordarea si sa mergem cumva tintit pe anumite domenii. Avem in lucru o Hotarare de Guvern care pe de o parte sa codifice si sa clarifice partea asta de politici publice si care in colaborare cu manualul de lucru al Guvernului, un instrument dezvoltat impreuna cu Banca Mondiala, sa permita o selectare si o prioritizare a celor decizii, in numar limitat, pentru care sa se faca studii de impact. Cumva sa ne concertam punctual pe anumite probleme. Acest demers se potriveste cumva si cu un demers recent pe care cancelaria il are si anume, acel delivery unit de care am vorbit si pe site, de care am scris si pe site, si care este o inventie britanica, sa-i spunem asa, dar care s-a aplicat in mai multe tari cu rezultate foarte bune. Incearca pe cateva domenii prioritare sa introduca aceasta orientare catre obtinerea unor performante, sa ai niste obiective clar definite, cu indicatori masurabili, indicatori de performanta si care sa poata fi urmarit intr-un termen relativ scurt de timp. Adica the delivery unit incercam sa ne gandim la un numar redus de prioritati si sa se vada niste rezultate in maxim 2 ani, palpabile. Totodata am realizat ca exista si o problema la nivelul nostru in ceea ce priveste coordonarea unei imagini de ansamblu a ceea ce se intampla cu aceste reforme si in acest sens, din nou beneficiem de sprijinul Bancii Mondiale si dorim sa punem in aplicare si am increderea ca va fi oeprational pana la mijlocul anului 2014 un sistem de evaluare si monitorizare care sa se axeze in principal pe cateva documente strategice ale guvernului. Sa se vada si cum se coreleaza intre ele si care sa-i ofere primului ministru o imagine. Si aici ma refer nu doar la raport scris ci si o baza de date online cu indicatori pe principalele masuri din programul de guvernare, din programul national de reforma, documentul care transpune obiectivele strategiei UE20 la nivel national, corelarea cu strategia fiscal bugetara si nu in ultimul rand cu programul de convergenta.

Dragos Dinu: Sunt o serie de obiective care sunt importante si aceasta abordare de a ne focaliza pe un numar limitat de prioritati cred ca e cea care ar putea sa produca rezultate mai bune fata de ce am obtinut pana acum.

Gary Reid: Desi  nu vorbesc limba romana, banuiesc ca am inteles destul de mult din ceea ce tocmai s-a spus si ceea ce am sa spun va repeta, probabil, multe din aceste lucruri.Cred ca, pentru a face ca procesele de formulare si implementare a politicilor sa functioneze mai bine, trebuie sa ne concentram asupra rezultatelor pe care vrem sa le obtinem. Unul dintre lucrurile pe care UPP din SGG le poate face este de a lucra indeaproape cu  unul sau doua ministere, crescand treptat numarul acestora, ajutandu-le sa-si dea seama cum pot captura dovezi sistematice cu privire la modul in care obiectivele politice specifice sau obiectivele programelor sunt atinse si apoi sa foloseasca aceste date pentru a informa dezbaterea de politici. Asta nu este singura sursa. Cred ca Ministerul de Finante, care are deja acest lucru partial inclus in procesul de bugetare poate lucra impreuna cu SGG la obtinerea acestor tipuri de indicatori, care par sa aiba sens pentru ambele institutii si pentru ministerele de linie.
In plus, cred, ca va fi deosebit de util ca agentii complet in afara Guvernului sa genereze astfel de dovezi din orice surse disponibile si sa le publice in ziare, la radio si televiziune, si sa analizeze daca politicile adoptate sunt sau nu bune.
Oricare ar fi programul sau politica, trebuie sa aveti un flux constant de dovezi care provin din afara guvernului cu privire la cat de bine sunt  indeplinite obiectivele de politica si, astfel, sa fortati dezbaterea in cabinet, in Parlament, in ministere, astfel incat acestea sa se concentreze mai mult pe dovezi in a evalua daca se obtin rezultate sau nu, mai degraba decat pe proceduri.



Raportul CRPE "Cum imbunatatim eficienta guvernarii in Romania - conectarea prioritatilor cu resursele" este unul din putinele documente de sinteza care analizeaza starea de fapt, cauzele, obstacolele si propune solutii si recomandari pentru cresterea eficientei guvernarii.

Raportul arata ca in ciuda unor evolutii certe in ultimii 20 de ani, tranzitand de la comunism spre un sistem de guvernare democratic, suntem pe ultimul loc dintre statele membre UE in ceea ce priveste eficienta guvernarii, iar lipsa de viziune, birocratia sau politizarea excesiva in detrimentul unei abordari meritocratice raman aspecte criticate constant de partenerii nostri internationali. Ritmul reformelor a incetinit considerabil dupa momentul aderarii la Uniunea Europeana si luptam inca sa refacem capacitatea administrativa de la momentul 2007.

Principalele deficiente:
  • Nu avem o viziune clara pentru reformarea administratiei sau un document de politici publice (strategie) pentru asta.
  • Administratia romaneasca se confrunta in continuare cu un grad ridicat de politizare, decizii politice circumstantiale si
  • Administratia romaneasca se confrunta cu lipsa unei valorizari a analizei de politici publice
  • Administratia cetrala este dominata de importanta exagerata acordata procedurilor in detrimentul continutului,
  • Administratia se confrunta cu o lipsa a prioritizarii si a resurselor bugetare alocate fara criterii de performanta sau a sistemelor de control depasite pentru gestionarea resurselor umane si a bugetelor.
In ceea ce priveste formularea si coordonarea politicilor publice, exista o apetenta a administratiei pentru abordarea legalista in detrimentul celei de politici publice. Cadrul institutional si formal pentru coordonarea politicilor publice a fost creat, dar, din pacate, nu a functionat la parametrii asteptati. Documentele de politici publice nu au reusit sa joace rolul de instrument de luare a deciziei. In cel mai fericit caz, documentele de politici publice au fundamentat decizii deja luate. Nu a existat o cerere reala din partea decidentilor politici pentru analiza  structurata si fundamentare a interventiilor publice.

Principalele cauze care vor fi analizate in cadrul dezbaterii sunt:
  • Mandatul limitat de coordonare practica a politicilor pentru Centrul Guvernului (CoG);
  • Abordarea legalista a administratiei publice cu un impact negativ asupra utilizarii documentelor politice si simplificarii procesului de luare a deciziilor;
  • Deciziile circumstantiale care par a fi "regula sistemului", afectand nevoia si cererea de management de top pentru analiza politicilor;
  • Cooperarea limitata intre personalul numit pe criterii tehnice si cel numit pe criterii politice - in fapt exista o predominanta exagerata a personalului numit pe criterii politice si implicit a deciziilor dominate de considerente strict politice in detrimentul celor tehnice (pe baza unei analize de politici publice);
  • Lipsa conexiunii intre prioritati si buget.
Posibilele solutii ce vor fi discutate in cadrul dezbaterii:
  • concentrarea pe un numar limitat de documente de politici publice, plecand de la prioritatile incluse in planurile rezultate din Analizele Functionale;
  • reducerea, si intr-un final eliminarea ordonantelor de urgenta ca un semnal puternic pentru o reglementare coerenta si fundamentata;
  • ajustarea designului institutional pentru coordonarea politicilor atat la Centrul Guvernului (Secretariatul General al Guvernului si Cancelaria Primului Ministru) cat si la nivelul ministerelor de resort (intarirea sau desfiintarea unitatilor de politici publice).

Dezbaterea are loc in cadrul proiectului "Dezbatem politici, crestem expertiza" derulat de Centrul Roman de Politici Europene, cod SMIS 40667, proiect co-finantat din Fondul Social European.

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.




Citeste mai multe despre   






















2808 vizualizari

  • Cariera si recompensarea functionarilor publici (Luni, 26 august 2013, 17:25)

    Tiberiu CAZACIOC [anonim]

    Putem spera ca in timpul vietii noastre, functionarii publici sa intre in administratie pentru a face CARIERA? Functionarii publici sa fie evaluati pe parcursul carierei, cat de cat obiectiv, la sfarsitul fiecarui an de munca? Sa fie promovati DOAR pe baza calificativelor cat de cat obiective, in functii si trepte de salarizare superioare? Cum putem ajunge sa masuram productivitatea muncii functionarilor publici si astfel incat efectele (concedierea), sa fie corelate ? Cand vom privi organizarea si reorganizarea sistemului public in relatie cu contribuabilul, cu calitatea serviciilor prestate, cu cantitatea de bani pe care o inghite sistemul public ? PS: Lucrez in mediul privat din 1995.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:01)

      Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tiberiu CAZACIOC

      Multumesc pentru comentariu.
      Si prevederile actuale ale statutului functionarilor publici mentioneaza o evaluare anuala a performantelor pentru fiecare functionar. De asemenea avem reguli destul de stricte privind promovarea si, in teorie aceasta promovare este conectata cu rezultatele evaluarii performantelor.
      Asa cum mentionati dumneavoastra problemele sunt insa la aplicabilitatea in practica:
      - evaluarea performantelor nu se face serios, si ca urmare peste 90% sunt evaluati ca foarte buni, si
      - nu prea mai avem unde sa promovam pt ca aproape 70% din functionari sunt deja la ultimele grade profesionale (principal si superior)
      Ce putem face? sa aplicam o evaluare a performantei intr-o modalitate coerenta (poate utulizand cote pentru incadrarea in fiecare categorie, ca in alte state) si, pe termen lung regandind putin structura serviciului public
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:03)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tiberiu CAZACIOC

      Da in principiu puem spera la aceasta - fara o evoluie in sensul descris de dumneavoastra va fi foarte greu pentru Romania sa se integreze complet, nu numai formal, in sistemul de guvernanta al UE. Cum s-ar putea face toate acestea ramine o problema complicata, dar nu din punct de vedere tehnic - solutiile pot fi relativ usor fundamentate - ci ramine o problema complicata din pdv politic. Pentru o evaluare reala a performantei functionarilor publici (legal evaluarea exista si acum, numai ca ea se realizeaza pur formal si nu are nici o semnificatie) trebuie ca intregul sistem administrativ sa fie orientat catre performanta, inclusiv cheltuirea resurselor publice. Daca ministerele ar lucra pe baza unor planuri strategice, defalcate in programe cu obiective masurabile si la care sunt atasati indicatori, atunci indeplinirea acestor obiective sau un anumit nivel al indicatorilor institutiei ar reflecta foarte bine perfromanta functionarilor publici. De ce ramine problema una politica - pentru ca managementul orientat catre performanta in sectorul public ar complica extrem de mult "obiectivul" principal si real al oamenilor politici acela de a avea acces la resursele publice si de a le utiliza in interes privat sau al grupului politic din care face parte. Probabil o presiune constanta si tot mai puternica, materializata inclusiv in serioase penalitati financiare si politice din parte UE, va putea sprijini un proces de reducere a politizarii administratiei.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:11)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tiberiu CAZACIOC

      Cred ca si in acest moment exista functionari care intra in administratie pentru a face cariera si se fac evaluari anuale ale functionarilor. Intr-adevar, poate nu intotdeauna aceste evaluari au si un efect asupra activitatii ulterioare a persoanei evaluate, fie in sensul recompensarii unui functionar performant sau a penalizarii unuia care nu este la fel de performant. Poate ca si sistemul de salarizare relativ rigid impiedica directorul sau seful unei institutii sa-si poata motiva subalternii care muncesc bine. La nivelul Cancelariei Primului-ministru, si nu numai, exista in prezent o preocupare serioasa cu privire la aceasta problema si in general la problema masurarii performantei in administratie. In acest sens, se lucreaza alaturi de expertii Bancii Mondiale la pilotarea si implementarea unui sistem tip Delivery Unit (pe modelul Marii Britanii) care sa se concentreze pe identificarea unor prioritati punctuale si pe implementarea lor pe baza unor obiective masurabile si a unor indicatori de performanta. Intr-un astfel de sistem si evaluarea reala a performantei functionarilor publici devine mai usor de realizat in functie de rezultatele concrete obtinute.
  • Companii nationale (Marţi, 27 august 2013, 10:42)

    Mdv [utilizator]

    Cum s-ar putea impune acest sistem de planificare strategica si unor companii nationale prin care se sifoneaza bani publici, precum CNADNR, RAR samd?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:07)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mdv

      Planificarea strategica se poate aplica in special ministerelor care coordoneaza aceste companii publice, a caror activitate trebuie integrata in obiectivele pe care ministerele respective trebuie sa le atinga. De asemenea, se poate realiza un management orientat spre performanta si la nivelul companiilor de stat, cu o singura conditie: ministerele coordonatoare sa le ceara si acest lucru, consiliile de administratie sa fie depolitizate si judecate numai dupa rezultatele obtinute. Exista exemple destule in tari vest-europene de management performant al companiilor de stat, chiar in conditiile in care o anumita influenta politica continua sa ramina. Pe de alta parte exista o diferenta intre CNADNR si RAR (care este mai degraba o agentie de furnizare de servicii) sau alte companii de stat: CFR Marfa si Calatori de exemplu.
  • Prioritati si buget (Marţi, 27 august 2013, 11:31)

    Viorica Alexandru [utilizator]

    Iau acest studiu ca pe o analiza de nevoi. Nu vad o utilitate a acestuia fara a face legatura intre structura administrativa si bugetul de stat.

    Intrebari :

    1.Cum se va folosi analiza dvs?
    2. Cat timp si cat costa insusirea deprinderilor de corelarea a prioritatilor cu bugetul?
    3. Cat timp si cat costa insusirea deprinderii de elaborare a politicilor si de alocare adecvata a personalului pentru aplicarea acestora?

    4. Cum comentati, in baza studiului dvs, cresterea numarului si a nivelului de taxare si impozitare ca unic mijloc de crestere a bugetului ? Cum se poate intoarce "carul" politic? Cand?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:08)

      Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Viorica Alexandru

      Mutumim pentru intrebari

      Intr-adevar raportul nostru face o trecere in revista a principalelor probleme care, in opinia noastra, afecteaza sistemul de planificare strategica si management al politicilor publice, deci, prin aceasta perspectiva poate fi privit ca o analiza de nevoi.
      In ceea ce priveste efortul de timp si financiar pentru instruirea functionarilor publici in aceste aspecte - este un proces continuu, s-au realizat pana acum o serie de cursuri sau programe de formare pe aceste teme si, indraznesc sa afirm ca abilitatile functionarilor publici de la nivel central in domeniul planificarii strategice sunt superioare rezultatelor sistemului. O mare provocare ramane cooptarea decidentilor politici si angajamentul lor real in aceste masuri de reforma. Cu alte cuvinte, daca avem cerere politica pentru asta, vom putea utiliza mai bine competentele deja existente in sistem si vom intari capacitatea mai usor. Fonduri putem folosi din programele operationale dedicate (ex.PO DCA)
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:11)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Viorica Alexandru

      1) probabil in nici un fel
      2) la nivelul intregii administratii centrale undeva intre 1 si 3 ani, inclusiv cu executia bugetara pe programe. Costurile nu au cum sa fie mari, probabil citeva milioane de EUR
      3)insusire nu ar dura mai mult de 1-2 ani, costurile iarasi nu ar fi mai mari de citeva milioane de EUR. Ar trebui sa se modifice si criteriile de selectie, promovare si avansare in functia publica, astfel incit competentele in domeniul politicilor publice, planificarii strategice si managementului bugetar orientat spre performanta sa stea la baza acestui proces, inclusiv al evaluarii functionarilor publici
  • Eficiența guvernării - înalții funcționari publici (Marţi, 27 august 2013, 16:57)

    ZoltanGyorke [utilizator]

    Raportul CRPE amintește că România se află pe ultimul loc dintre statele membre ale UE în ceea ce privește eficiența guvernării, rezultat determinat și de calitatea funcției publice respectiv de gradul de independență față de factorul politic. Pe de altă parte, raportul reține că înalții functionari publici sunt departe de a fi „profesioniștii sistemului care să ghideze și să consilieze decidenții politici”.

    Curtea Consituțională a României a stabilit încă din anul 2009 că intervenția guvernului în domeniul funcției publice încalcă dispoziţiile art.115 alin.(6) din Constituţie (Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009). Cu toate acestea, la 29 iunie 2013, Guvernul României a modificat legea privind Statutul funcționarilor publici prin Ordonanța de Urgență nr. 77 pentru a introduce în lege o condiție de încetare de drept a raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici. Prin această modificare, stabilitatea în exercitarea funcției publice a fost eliminată iar toți înalții funcționari publici care și-au ocupat funcțiile în urma unui concurs pentru o periodă nedeterminată (recrutați, formați și evaluați din resurse provenite din bugetul de stat) vor fi concediați din sistemul public. Mai mult, în temeiul aceleiași Ordonanțe de Urgență, într-o singură zi, la 31 iulie 2013 primul-ministru Victor Ponta a eliberat din funcție un număr de 59 inspectori guvernamentali de la Secretariatul General al Guvernului, fără ca în prealabil instituția să-și fi reorganizat activitatea, potrivit legii. Ulterior, conform unei norme imperative prevăzute de lege, inspectorii guvernamentali eliberați din funcție trebuiau să fie transferați de primul-ministru în funcții publice corespunzătoare vacante de înalții funcționari publici. Chiar dacă situația funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici întocmită de Agenția Națională a Funcționarilor Publici cuprinde un număr de 111 astfel de funcții, primul-ministru Victor Ponta nu a înțeles să-și îndeplinească această
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:19)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui ZoltanGyorke

      Problema ridicata reflecta foarte bine lipsa de consecventa a politicilor in functia publica, politizarea excesiva a domeniului. Cauza principala este aceea ca sistemul inaltilor functionari publici a ramas deschis: oricine putea fi numit temporar pe o functie specifica pozitiei de inalt funtionar public (prefect, subprefect, secretar general de minister), fara sa fie in prealabil inalt functionar public, urmand ca dupa aceea sa faca trainingurile/cursurile specifice si sa fie numit definitiv in functie. Astfel partidele si-au pastrat controlul asupra acestor numiri si sistemul a ramas politizat - nu prea cunosc multe exemple in care o persoana a facut cursurile de inalt functionar public fara sa ocupe (temporar) o pozitie specifica. Astfel sistemul avea/are numai posibilitatea de crestere permanenta a numarului IFP, fara sa exsite o cale de plafonare a acestora. Evident ceea ce a facut guvernul Ponta este arbitrar - a vrut sa scape de IPF care nu aveau o "origine sanatoasa" - cu alte cuvinte proveneau din actualele partide de opozitie. Ceea ce ar trebui facut este restructurarea fundamentala a sistemului de IFP: sa se intre in sistem numai pe baza unor cursuri si a unui examen, numarul de IFP sa fie strict limitat si numirile in pozitiile de functii publice care impun statul de IFP sa se faca numai din inaltii functionari publici existenti, sa se renunte complet la numirile temporare (nu numai pentru IFP, dar pentru toate funtiile publice de conducere - este mijlocul principal de promovare a politizarii in administratia publica)
      • r (Miercuri, 28 august 2013, 13:05)

        Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Victor Giosan

        Cateva idei:
        1. Renuntarea la numirile temporare ale inaltilor functionari publici;
        2. Numirea pe post de inalt funcionar public a celor care au calitatea de membru al Corpului Inaltilor functionari publici (selectam din pollul pe care il avem si nu extindem corpul necontrolat)
        3. Asigurarea unui filtru mai bun pentru selectia inaltilor funtionari publici
  • Evaluarea intermediara a programelor sectoriale (Marţi, 27 august 2013, 19:03)

    Tiberiu Cazacioc [anonim]

    Conform regulamentelor UE a fost si ramine obligatorie evaluarea intermediara si apoi finala a programelor sectoriale pentru Romania. Desi ministerele de linie s-au achita de sarcina impuse de UE prin CE si pentru banii folositi pentru consultanta era din cota de asistenta tehnica, cel mai adesea evaluarile au ramas prin sertare, chiar daca in ele se regaseau recomandari de buna vointa, corecte privind de exemplu birocratia sau eliminarea unor obstacole din depunerea de dosare la apelurile pentru proiecte....INTREBARE: Cand va lua Romania in considerare si cand va folosi expertiza externa, cu masura, pentru corectarea politicilor publice?!
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:17)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tiberiu Cazacioc

      Aceste evaluari intermediare exista si va pot asigura ca se tine cont de ele, mai ales acum, in contextul negocierilor legate de exercitiul financiar 2014-2020. In procesul de elaborare a Acordului de Parteneriat precum al viitoarelor Programe Operationale se tine cont de deficientele si de recomandarile identificate atat de aceste evaluari cat si de recomandari primite din partea consultantilor externi care sprijina elaborarea proiectului de Acord de Parteneriat.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:21)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Tiberiu Cazacioc

      Se face - in multe cazuri rapoartele sunt puse pe site-urile autoritatilor de management. Sunt de regula rapoarte bune, cu multe recomandari, dar putin spectaculoase fiind "politicoase"/diplomatice.
  • chiar exista vreo sansa?! (Marţi, 27 august 2013, 20:50)

    lili [anonim]

    Intrebarea mea este pentru domnul care reprezinta Banca Mondiala la Bucuresti: toate Rapoartele BM din ultimii ani si la fel toate analizele CE vorbesc despre "slaba capacitate administrativa" a Romaniei, adica despre incompetenta celor care ne guverneaza si asta se datoreste politizarii excesive a institutiilor statului, de fapt politizarii exclusive, adica toate numirile si toate angajarile pe posturile din administratia publica sunt pline de clientela politica fara competentele necesare si asta am vazut cel mai bine in domeniul MASURABIL al absorbtiei dezastruoase a fondurilor de la UE.
    Toate guvernarile au procedat la fel, lipsa profesionistilor si a expertilor este cronica.
    Intrebarea: chiar exista vreo sansa de a imbunatati eficienta guvernarii in Romania ?!
    Cand si cum vedeti Dvs ca se va putea intampla asa ceva ?!!!
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:14)

      Gary Reid [hotnews.ro] i-a raspuns lui lili

      Definitely a very tough question. I've worked on this issue in Romania for a fair amount of the last 12 years of so, so I'm aware of the problems you note. First, I agree that this is not going to change fast. Second, I think it needs to be recognized that not all civil service positions (which actually only constitute about 11% of total public employment) are politicized. Politicization is concentrated in the upper ranks -- Directors and above, if I'm not mistaken. But, of course, those are the decision-making ranks.
      What has stymied efforts to depoliticize the upper ranks of the civil service is not so much an absence of procedures requiring things like competition in hiring, promotions and transfers, but rather; (a) lack of enforcement of the existing procedures, and (b) that the political-level decision-makers in each ministry/agency simply don't trust upper level staff they haven't hand-picked. This won't change quickly, but the key to making progress on this is to demonstrate that competitively/meritocratically selected staff can be competent and responsive to the political-level decision-maker's concerns. Actions that could help to gradually address this last need could include things like: (a) rejuvenating the Young Professionals Program, and (b) providing political-level decision-makers with competitively selected advisers who have held positions similar to theirs in Governments in other countries, with TOR designed to ensure that they help the decision-maker to more effectively use not just his political staff but also the true civil servants within his ministry/agency.

      Traducere:

      Categoric o întrebare foarte grea. Am lucrat la această problemă în România destul de mult in ultimii 12 ani, așa că sunt conștient de problemele pe care le mentionati. În primul rând, sunt de acord acest lucru nu se va schimba rapid. În al doilea rând, cred că trebuie se recunoască faptul că nu toate funcțiile publice (care de fapt reprezintă doar aproximativ 11% din ocuparea forței de muncă publice totale) sunt politizate. Politizarea este concentrată în nivelurile superioare - Director și mai sus, dacă nu mă înșel. Dar, desigur, acestea sunt nivelurile de luare a deciziilor.
      Ceea ce a stat in calea eforturilor de a nivelurile superioare ale serviciului public nu este atât de mult o lipsa de proceduri care să solicite concurența în angajare, promovare si transferuri, ci mai degrabă, (a) lipsa de aplicare a procedurilor existente, și (b) decidenții politici din fiecare minister / agenție pur și simplu nu au încredere în personalul de nivel superior pe care nu l-au ales personal. Acest lucru nu se va schimba rapid, dar cheia pentru a face progrese în acest sens este de a demonstra că personalul ales pe baze competitive/ meritocratice poate fi competent și poate să răspundă preocupărilor politice ale decidentului politic. Acțiunile care ar putea ajuta la rezolvarea treptata a acestei ultime nevoi ar putea include: (a) reluarea Proiectului Tinerilor Profesionisti (Young Professionals Scheme), și (b) angajarea de consilieri selectati pe baze competitive care au ocupat funcții similare în guverne din alte țări, cu TOR concepute a.i. sa se asigure că acestia ajută decidentul să utilizeze mai eficient nu doar personalul numit politic, ci si adevăratii funcționari publici din cadrul ministerului / agenției sale.

  • si cu UE cum ramine? (Marţi, 27 august 2013, 21:48)

    Fonduri de la UE [anonim]

    1. Cum au afectat cazele enuntate de dvs. planul/continutul Acordului de parteneriat pe care România îl trimite la Bruxelles pentru fondurile structurale din viitoarea perioadă de programare şi i se întoarce cu critici. Ce e de facut caci in septembrie trebuie sa fie retrimis la CE?

    2. Una din probleme: cooperarea limitata intre personalul numit pe criterii tehnice si cel numit pe criterii politice - in fapt exista o predominanta exagerata a personalului numit pe criterii politice... Cum poate fi rezolvat prin proceduri acest dezechilibru? Practic nu poţi forţa un ministru să facă altceva decât ce-l taie capu’, ce se pricepe ori ce-I pune partidul/clientela. Cum procedam?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:27)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Fonduri de la UE

      1)Atunci cind Comisia iti scrie ca documentul trimis este inconsisent si ca nu stim sa stabilim prioritati si obiective este evident ca sistemul de fundamentare al politicilor publice si cel de planificare strategica pe care-l are (de fapt pe care nu-l are) administratia publica romaneasca este profund deficitar. Deci cauzele enumerate in raport afecteaza in mod direct si extrem de important capacitatea tehnica a adiministratiei romanesti de a propune documente strategice de calitate si acceptabile de Comisia UE
      2) Daca ar exista un sistem de raportare anuala a rezultatelor fiecarui minister in functie de obiectivele stabilite si nu sub forma numarului de legi si ordonante adoptate, atunci lucrurile ar fi mai usoare. Ce ar fi ca ministrul transporturilor sa raporteze anual public si in fata Parlamentului citi km de autostrada a facut anual sau citi km de infrastructura CFR a fost modernizata pentru a permite circualatia trenurilor de mare viteza, sau cu cit au scazut subventiile la CFR Calatori?
  • Eficiența guvernării - înalții funcționari publici (Marţi, 27 august 2013, 22:07)

    Zoltán Györke, secretar general al Asociației Insp [anonim]

    Curtea Consituțională a României a stabilit prin Decizia nr. 1257 din 7 octombrie 2009că intervenția guvernului în domeniul funcției publice încalcă dispoziile constituționale. La 29 iunie 2013, Guvernul României a modificat legea privind Statutul funcționarilor publici prin Ordonanța de Urgență nr. 77 pentru a introduce în lege o condiție de încetare de drept a raporturilor de serviciu ale înalților funcționari publici. Astfel, stabilitatea în exercitarea funcției publice a fost eliminată iar toți înalții funcționari publici care și-au ocupat funcțiile în urma unui concurs pentru o periodă nedeterminată (recrutați, formați și evaluați din resurse provenite din bugetul de stat) vor fi concediați din sistemul public. În temeiul aceleiași Ordonanțe de Urgență, într-o singură zi, la 31 iulie 2013 primul-ministru Victor Ponta a eliberat din funcție un număr de 59 inspectori guvernamentali de la Secretariatul General al Guvernului, fără ca în prealabil instituția să-și fi reorganizat activitatea, potrivit legii. Conform unei norme imperative prevăzute de lege, inspectorii guvernamentali eliberați din funcție urmau a fi transferați de către primul-ministru în funcții publice corespunzătoare vacante de înalți funcționari publici. Agenția Națională a Funcționarilor Publici a confirmat existența unui număr de 111 astfel de funcții vacante, însă primul-ministru Victor Ponta nu a înțeles să-și îndeplinească această obligație legală.
    Raportul CRPE face referire la ineficiența guvernării și la faptul că înalții functionari publici sunt departe de a fi „profesioniștii sistemului care să ghideze și să consilieze decidenții politici”. Din această perspectivă, cum apreciați efectele acestor decizii ale guvernului și ale primului-ministru Victor Ponta? Întrebare comună pentru toți participanții la discuție.
  • Si cu UPP-urile cum ramane (Miercuri, 28 august 2013, 8:22)

    upp-ist [anonim]

    Buna ziua,

    Ma bucur ca aceste subiecte sunt intr-un final dezbatute aici. Cateva intrebari punctuale:
    1. Ce facem cu UPP-urile de la nivelul ministerelor in conditiile in care nu prea mai fac politici publice?
    2. Cum asiguram retentia celor mai buni functionari publici?
    3. Cum va colabora aceasta noua Delivery Unit cu DPP de la Guvern si cu UPP-urile ministerilale
    Multumesc
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:32)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      1)Rolul UPP ar trebui pe de-o parte intarit si integrat cu directiile generale de buget si cu cele de legislatie. Pe de alta parte competentele specifice celor care lucreaza in UPP in domeniul elaborarii de politici publice ar trebui exstinse si generalizate la toate persoanele care lucreaza in departamentele sectoriale ale unui minister.
      2) platindu-i bine, oferindu-le o cariera in administratie si reducind presiunea politica si a deciziilor personalizate si ad-hoc
      3)Nu-mi este clar ce se vrea cu Delivery Unit - probabil se va incerca revigorarea DPP care a fost la SGG si acum este la Cancelaria - problema DPP ca si a UPP-uirilor este si aceea de a evita transformarea lor in unitati de implementare de proiecte europene - misiunea lor este cu totul alta
    • r1 (Miercuri, 28 august 2013, 12:35)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      1. Unitatile de Politici Publice din cadrul ministerelor reprezinta o preocupare constanta. Recent, Directie Politici Publice (DPP) a fost mutata in cadrul Cancelariei Primului-ministru, in contextul in care se doreste o accentuare a importantei acestei retele institutionale in cadrul administratiei centrale. In prezent, expertii DPP lucreaza la elaborarea unui act normativ care sa codifice legislatia in vigoare in domeniul politicilor publice si in domeniul analizelor de impact ex-ante, si care sa intareasca rolul UPP-urilor in cadrul procesului decizional de la nivelul ministerelor. De asemenea, incepand cu toamna acestui an se va introduce Planul Anual de Lucru al Guvernulului (PALG), instrument dezvoltat cu sprijinul Bancii Mondiale care are ca scop o mai buna planificare a initiativelor guvernamentale pentru anul urmator. UPP-urile vor juca un rol major in elaborarea acestui plan la nivel de minister. Totodata, PALG va facilita procesul de prioritizare a politicilor publice la nivelul Guvernului si pe baza lui vor fi selectate politici cheie din fiecare sector care vor beneficia de studii de impact ex-ante.
    • r2 (Miercuri, 28 august 2013, 12:36)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      2. Cred ca la nivelul UPP-urilor, si nu numai, se regasesc functionari publici de foarte buna calitate profesionala. Intr-adevar, asa cum subliniaza si raportul CRPE, exista un numar de functionari buni care pleaca fie in consultanta, fie pleaca sa lucreze la nivelul institutiilor europene. Acest fenomen este pana la urma unul firesc. Se intampla si in alte administratii ale Statelor Membre UE. Dupa parerea mea, cheia problemei este gasirea celor mai bune metode de a aduce tineri absolventi de studii in domeniu care sa-i poate inlocui treptat. Cred ca este normal ca un bun profesionist la un moment dat sa-si doreasca sa faca o schimbare si nu cred ca este realist sa ne asteptam ca salariile din zona functionarilor publici sa concureze cu cele din zona consultantei private sau a institutiilor europene.
    • r3 (Miercuri, 28 august 2013, 12:40)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      Practic DPP va asigura suportul tehnic al DU. Asa cum am scris si mai sus, DU reprezinta de fapt un sistem care pune accentul pe obtinerea unor rezultate concrete intr-un numar redus de domenii prioritare. In implementarea acestui sistem personalul DPP va colabora cu experti ai Bancii Mondiale, unii dintre acestia lucrand si pe vremea premierului Tony Blair (cel care a infiintat acest sistem in Marea Britanie).
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:57)

      Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      Transformarea UPP-urilor e necesara. Managementul si implementarea proiectelor cu finantare europeana nu trebuie sa fie mandatul acestora. Nu vad decat 2 solutii:
      - intarim UPP ca unitate centrala de coordonare la nivel minsiterial si aducem acolo si alte functii orizontale (eg.afaceri europene poate elaborarea bugetului) si o subordonam direct Ministrului
      -transformam UPP in UIP (unitate implementare proiecte) si schimbam abordarea de intarire a capacitatii ministerelor discutand managementul politicilor publice direct cu departamentele sectoriale. Asta, in realitate inseamna desfiintarea UPP-urilor
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:59)

      Gary Reid [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      1. My understanding is that the ministry-level UPPs have largely become little more than units for ensuring pro forma compliance with various policy-submission procedural requirements. This reflects, I imagine, a number of underlying forces. I suspect the root cause is a lack of interest on the part of State Secretaries and Ministers in those required procedures. They just don't see any particular advantage to them in taking those procedures seriously, and little downside risk to simply meeting their pro forma requirements. What is needed is to provide convincing evidence to those State Secretaries and Ministers of the value of such procedures. My recommendation would be for the UPP in the GSG to prioritize its support to line ministries, devoting significant resources to helping a couple of promising ministry-level UPPs to prepare things like policy impact analyses, means of capturing systematic evidence on the effectiveness with which particular policy and program objectives are being met, etc. They should also join forces with the Ministry of Finance on this front, aiming at ensuring better articulation between the budget and accounting systems and policy and program objectives in those initial pilot ministries.
      The aim would be to better arm the Minister in those pilot ministries to both judge and defend the programs and policies within his ministry's remit, particularly during budget deliberations and at Cabinet. Once they see that these sorts of inputs actually help them to better design and defend their policy agenda, they will be more likely to carve out a more important role for the UPP within their ministry.

      Traducere:

      1. Înțelegerea mea este UPP-urile din Ministere au devenit în mare măsură puțin mai mult decât unitati pentru asigurarea pro forma a conformitatii cu diverse cerințe procedurale de elaborare a propunerilor de politici publice. Acest lucru reflectă, îmi imaginez, un număr de forțe care stau la baza. Bănuiesc că o cauză de bază este lipsa de interes din partea secretarilor de stat și miniștrilor cu privire la aceste proceduri. Ei pur și simplu nu văd nici un avantaj în a le lua în serios, și niciun dezavantaj în neîndeplinirea cerințelor de formă. E necesar sa furnizam dovezi convingătoare pentru acesti secretari de stat și miniștri cu privire la valoarea unor astfel de proceduri. Recomandarea mea ar fi pentru UPP din SGG, de a acorda prioritate sprijinului acordat ministerelor de resort, alocand resurse semnificative pentru a ajuta acele UPP-uri promitatoare din ministerele de linie în a pregăti analize de impact a politicilor, și a evalua eficacitatea cu care anumite obiective de politică și programele sunt îndeplinite, etc. Mai mult, ar trebui să-și unească forțele cu Ministerul de Finanțe pe acest front, cu scopul de a asigura o mai bună articulare între sistemele bugetare și contabile și obiectivele de politici și programe în acele ministere pilot.
      Scopul ar fi de întări capacitatea ministrului în acele ministere pilot
      atât în a  critica, cât și în a apăra programele și politicile care țin de competența ministerului său, în special în timpul deliberărilor bugetare și la Cabinet. Odată ce vor vedea aceste tipuri de inputuri îi ajuta de fapt la o mai buna proiectare și promovare a agendei lor politice, e posibil să acorde un rol mai important pentru UPP-uri în cadrul ministerelor.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 13:09)

      Gary Reid [hotnews.ro] i-a raspuns lui upp-ist

      2. I see two core challenges to retaining good (i.e., both well qualified and highly motivated) civil servants: (a) attracting them in the first place, and (b) protecting them from arbitrary marginalisation or dismissal. The Civil Servants Statute and its various subsidiary legal instruments imposes a range of due process protections aimed at (b). These appear to work better below the level of Director than at or above that level, where they are apparently quite regularly circumvented. My suspicion is that until political-level decision-makers (e.g., State Secretaries, Ministers, etc.) find they can trust competitively selected staff in the higher ranks, this pattern of politicization is unlikely to change. See my answer to a similar question from lili for more on this.
      Regarding (a), improving the terms and conditions of work are obviously key. A remuneration system that ensures consistency in competitiveness (relative to relevant private sector comparators by career stream job requirements, such as skills, knowledge and responsibilities shouldered) of total remuneration is key. Being empowered as an employee can also make civil service employment more attractive, particularly to highly motivated persons. This requires a (slow) change in what managers demand and expect of the civil servants who report to them, with a shift toward performance and a reduced focus on compliance.
  • restructurare fara criterii de performanta (Miercuri, 28 august 2013, 8:41)

    manager public [anonim]

    Exista totusi in corpul functionarilor publici si cateva categorii de profesionisti (consilieri de afaceri europene, manageri publici, functionari cu statut special care au parcurs un traseu lung profesional, etc) care sunt permanent supusi tracasarilor, pe langa inerentele opozitii cotidiene.
    In OUG 77 din 2013 privind restructurarea nu a existat nici un criteriu prin care acestia sa fie protejati. Adica un manager public a fost pus in balanta cu referentul necalificat si a fost considerat mai putin util institutiei!!? De ce Guvernul nu protejeaza functionarii cu pregatire garantata de UE si atat de necesari pentru profesionalizarea ad-tiei?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:37)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui manager public

      in acest moment nu exista un interes real al politicienilor de avea functionari competenti, ci mai degraba de a avea functionari ascultatori si "descurcareti" in sensul in care pot "imbraca" acceptabil din punct de vedere legal si administrativ deciziile discretionare ale politicienilor
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:48)

      Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui manager public

      Am avut placerea sa colaborez indeaproape cu multi manageri publici si consilieri de afaceri europene. Sunt de acord ca marea majoritate dintre acestia au expertiza, abilitatile de management si experienta potrivita pentru a fi implicati in acest tip de reforme. In fapt, managerii publici au aparut ca necistate de sprijin a reformei adminsitratiei publice si trebuiau sa reprezinte acei agenti de schimbare de la nivelul administratiei. Nu am inteles nici pana azi de ce am oprit Schema Tinerilor Profesionisti, si sper ca un program similar va fi relansat in curand

      Nu pot fi insa de acord cu generalizarile si "protejarea automata" a unei anume categorii de functionari publici. Atunci cand, din diferite considerente, o institutie trebuie sa isi reduca personalul, institutia respectiva va trebui sa parcurga un proces de analiza si sa stabileasca care sunt domeniile cele mai importante si care nu pot suferi ajustari si, pe de alta parte de unde poate reduce. Cel mai proobabil, avand in vedere obiectivele institutionale actuale, managerii publici nu ar trebui sa fie afectati de aceasta restructurare
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:53)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui manager public

      Multumesc pentru intrebare. In acest moment nu cunosc, cel putin la nivelul SGG si al Cancelariei cazuri de CAE si MP care sa fi fost 'tracasati'. In acelasi timp nici nu stiu daca cea mai buna abordare este cea a protejarii unor categorii de functionari in dauna altor categorii. Ce pot sa va spun despre CAE si MP, eu numarandu-ma printre ei (CAE) este ca a existat un fenomen de disipare in sistem in sensul ca de multe ori functionari din categorii diferite (inclusiv cele doua) ajung sa faca aceleasi activitati si pe salarii diferite, ceea ce nu de putine ori a generat frustari. Intr-adevar, anumite clarificari legate de rolurile si activitatile diverselor categorii de functionari sunt necesare.
  • Nevoia de o abordare mai participativa a reformei (Miercuri, 28 august 2013, 11:21)

    Laura Roman [anonim]

    Ca outsider al sistemului public dar cercetator al fenomenului, documentul mi se pare ca sintetizeaza foarte bine problemele actuale si nevoile de schimbari. As mai adauga o idee la recomandarile din raport (care cred ca sunt valide si trebuie dezbatute mai mult).
    Mi se pare ca majoritatea "reformelor" din administratie de pana acum nu au fost acceptate de facto de catre nici un nivel al guvernului, nici cel politic, nici cel administrativ. Sunt foarte multe recomandari care au fost facute din partea expertilor BM si CE, sau in cadrul sirurilor de evaluari de programe si politici, si clar trebuie luate in considerare ca baza a unor viitoare schimbari.
    Insa cred ca e nevoie de o abordare diferita a procesului de reforma, care pana acum nu a fost sustenabil. Dat fiind ca recomandarile au venit din exterior mai mereu, si au fost impuse de sus in jos in mod cam fortat (de ex de imprejurarea aderarii la UE), acestea au fost doar pe hartie si n-au fost respectate nici macar cat sa fie testate daca dau rezultate.
    Pentru a avea buy-in-ul din partea tuturor partilor implicate in reforma, cred ca procesul acesta trebuie sa fie mult mai participativ, reforma trebuie "co-produsa" atat de nivelul politic, cat si de functionarii publici, si de asemenea ascultate si opiniile cetatenilor si a mediului privat - beneficiarii serviciilor publice. Plus ca progresul ei ar trebui comunicat deschis si in mod constant catre toate partile de mai sus.
    Sunt de acord ca un element cheie este angajamentul politic din partea liderilor partidelor de la guvernare si a ministrilor, e esential sa fie si ei convinsi de beneficiile introducerii acelor schimbari in vederea unei guvernari mai eficiente.
    Intrebarea e deci cum am putea face design-ul unui astfel de proces de reforma mai participativ si deschis?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:28)

      Dragos Dinu [hotnews.ro] i-a raspuns lui Laura Roman

      Multumim de aprecieri

      Intr-adevar internalizarea acestor reforme ramane problematica. Desi a existat o acceptare formala a multor recomandari facute in acest domeniu, si avem o serie de rapoarte foarte bune ale BM sau CE, implementarea ramane limitata.
      Probabil ca factorul decisiv aici este asigurarea suportului politic si, asa cum am mentionat anterior, implicarea reala a decidentilor in promovarea acestui tip de masuri. Cum anume sa obtinem suportul politicienilor si sa asiguram un proces participativ deschis ramane o provocare. In principiu cred ca ar trebui sa acceptam ca experienta recenta ne-a arat ca orientarea asistentei exclusiv catre nivelul tehnic al administratiei are limitari clare, pentru ca deciziile importante sunt luate la nivel politic. Trebuie deci sa ne preocupam real de construirea si asigurarea angajamentului politic pentru aceste aspecte. Doar cateva idei:
      - implicarea decidentilor politici in designul acestor reforme de la bun inceput
      - dezvoltarea abilitatilor funcionarilor publici in "negocierea" acestor aspecte cu politicienii
      - utilizarea de consiliere /mentoring dedicata decidentilor politici
      - o functie de facilitare mai pregnanta de la nivelul Centrului Guvernului catre decidentii de la nivel ministerial
      - finantarea si implementarea de programe care sa stimuleze dezbaterea pe teme de politici publice la nivelul partidelor politice (intarind capacitatea la aces nivel) si in parteneriat cu societate civila
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:42)

      Gary Reid [hotnews.ro] i-a raspuns lui Laura Roman

      I couldn't agree more. Externally imposed reforms rarely achieve significant changes in the way either a political or administrative system functions. Romania's experience over the last 10-15 years provides ample evidence of that.
      Getting a more participative process to work is important, but incredibly difficult. Requiring such participation is doomed to failure, I think. Romania's experience requiring even internal (to the public administration) consultations during the preparation of policy proposals demonstrates how ineffective such formal requirements can be. I think this will only happen once Romanian citizens force it to happen. The sorts of things they can do might include: (a) capturing evidence of the effectiveness or ineffectiveness of particular public policies and programs, and then making lots of noise about your findings; (b) doing the same with respect to issues relating to the internal operations of the public administration (e.g., its personnel management practices, its financial management practices, its policy formulation practices, etc.).
      An excellent example of such bottom-up pressure on public agencies is the Report Cards initiative that was launched by an NGO in Bangalore, India over a decade and half ago. Do a Google search on that, and you'll find that they have succeeded in prompting a number of public agencies (such as power companies, etc.) to significantly improve their performance. You will also learn from a close look at how they did that, that they didn't simply "name and shame" the targeted agencies. Rather, they gradually evolved from that approach to one of working as partners with those service provision agencies, with the aim of improving public services; i.e., they became truly participative. The Romanian Academic Society has launched similar impressive initiatives here in Romania. You need a continuous flood of those sorts of initiatives, to the point that the politicians can no longer simply ignore them.


      Traducere:

      Sunt complet de acord. Reformele impuse din exterior rareori produc modificări semnificative in modul de functionare al unui sistem politic sau administrativ. Experiența României în ultimii 10-15 ani ofera dovezi suficiente in acest sens.
      Un proces mai participativ este important, dar incredibil de dificil de realizat. A încerca să pui în practică un astfel de nivel de participare este un efort sortit eșecului, cred. Experiența României pana si in consultarile interne cu privire la propunerile de politici publice demonstrează cât de ineficiente astfel de cerințe formale pot fi. Cred că acest lucru se va întâmpla doar atunci cand cetățenii români vor face se întâmple. Lucrurile pe care le pot face in acest sens ar putea include: (a) analizarea eficienței sau ineficienței anumitor politici și programe publice și aducerea rezultatelor pe agenda publica; (b) același lucru cu privire la problemele legate de operațiunilor interne ale administrației publice (de exemplu, practicile sale de gestionare a personalului, practicile de management financiar, practicile sale de formulare a politicilor, etc).
      Un exemplu excelent de astfel de presiune de jos în sus asupra agențiilor publice este inițiativa ”report cards” lansată de un ONG din Bangalore, India, acum peste un deceniu și jumătate în urmă. Faceti o căutare Google și veți vedea că au reușit sa determine un număr de agenții publice (cum ar fi companiile de electricitate, etc), sa-si îmbunătățească în mod semnificativ performanța. Veți învăța, de asemenea, la o privire atentă asupra modului în care au făcut asta, că nu au aratat pur si simplu cu degetul agențiile vizate. Mai degrabă, au evoluat treptat de la această abordare la una de cooperare ca parteneri cu aceste agenții de prestare a serviciilor, cu scopul de a îmbunătăți serviciile publice, iar ele au devenit astfel cu adevărat participative. Societatea Academică Română a lansat inițiative impresionante similare aici, în România. E nevoie de foarte multe astfel de inițiative, până la punctul în care politicienii
      pur și simplu nu le mai pot ignora.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:43)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Laura Roman

      Sunt de acord cu dumneavoastra, dar ce sa facem cu participarea daca presiunea publica in sensul profesionalizarii administratiei, a reducerii politizarii si in ultima instanta al reducerii coruptiei este atit de limitata. De aceea recomandarile si politicile sunt fundamentate top-down, pentru ca presiunea de la baza nu da nici o sansa unui proces bottom-up. Cel mai bun exemplu: alegerile partiale pentru primaria Slatina din februarie acest an unde a fost ales cu aproape 80% o persoana cu o condamnare penala pentru fapte de coruptie petrecute chiar in primaria respectiva pe vremea cind era city-manger. Ce parere aveti?
      Reforma administratiei publice este un subiect destul de tehnic si care nu pasioneaza pe multa lume - cu exceptia unor bine cunoscute ONG-uri care se straduiesc de ani buni sa-si puna amprenta pe proces si sa creasca mobilizarea publica. Nu sunt foarte optimist pe termen mediu.
  • Planificarea strategica si Politicile Publice ... (Miercuri, 28 august 2013, 12:09)

    Mdv [utilizator]

    = filozofie in mintea politicianului/demnitarului roman, cu putine exceptii.

    Cum le explicam in termeni simpli ca fixarea unor obiective masurabile, alocarea de resurse pentru indeplinirea lor si monitorizarea, respectiv evaluarea acestora pe parcurs conduce inclusiv la formarea unei imagini mai bune a lor, la iesirea din demagogie prin prezentarea unor date reale comparabile si utilizarea mai buna a resurselor publice, care acum reprezinta mai degraba un slogan electoral (banul public), uitat la guvernare?
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:53)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mdv

      Excelenta intrebare la care este greu de raspuns. Cred ca solutia finala este aceea ca politicienii, sub presiunea opiniei publice si/sau a DNA, sa inteleaga ca este in propriul lor interes ca actiunea lor politica sa fie condusa in primul rind de atingerea unor obiective masurabile, in interes public, si abia apoi de interesele lor private. Va fac o marturisire: daca esti politician inteligent poti sa-ti promovezi propriile interese (intr-un mod relativ limitat e adevarat) folosindu-te de oportunitatile mari pe care le ai in mod legal cind deti o functie publica, FARA sa abuzezi de resursele publice si incercind in acelasi timp sa-ti faci treaba cit de bine posibil. Este adevarat ca aceasta presupune timp si consecventa.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 12:59)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui Mdv

      La nivelul Cancelariei aceste probleme sunt cunoscute si exista un interes real pentru acest tip de reforma. Atat sistemul Delivery Unit de care am vb. mai sus cat si un sistem de monitorizare a principalelor documente strategice ale Guverrnului isi propun tocmai imbunatatirea capacitatii  de monitorizare si evaluare la Centrul Guvernului. Concret, in aceasta toamna Cancelaria va demara implementarea unui proiect finantat de Banca Mondiala printr-un grant nerambursabil care isi propune elaborarea unui sistem M&E care sa-i permita Premierului sa aiba o imagine mai buna despre stadiul concret (baza de date electronica cu indicatori) al implementarii masurilor cuprinse in Programul de Guvernare, Programul National de Reforme (care transpune la nivel national Strategia UE 2020), Strategia Fiscal-Bugetara si in Programul de Convergenta. Sistemul va fi operational la jumatatea anului 2014.
  • Buna guvernare + fonduri europene (Miercuri, 28 august 2013, 12:13)

    Cristian N. [anonim]

    Buna ziua,

    Am cateva intrebari concise.

    1. Care considerati ca este legatura intre "buna guvernare" si performanta unei tari in absorbtia si gestionarea fondurilor europene? Cum se poate evidentia in opinia dvs. aceasta legatura?

    2. Din cunostiintele dumneavoastra cati functionari publici sunt angajati in sistemul de gestionare a fondurilor europene / structurale ? In ce fel de Unitati lucreaza ei si cum se sta la capitolul coordonare ?

    3. Ce s-a intamplat cu Analizele Functionale pe care le-ati intocmit prin Banca Mondiala in 2010? In ce masura au fost luate ele in calcul?

    4. Procesul de inradacinarea a retelelor clientelare este din ce in ce mai evident, indiferent de orientarea politica a guvernului. Realist, ce reforme s-ar putea intreprinde in urmatorii 10 ani pentru a combate acest trend?

    Multumesc.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 13:00)

      Victor Giosan [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian N.

      1)Legatura este evidenta in cazul Poloniei sau al Greciei - exemple foarte comune in ultimul timp. Buna guvernare influenteaza in mod direct si nemijlocit performanta economica si standardul de viata al unei tari
      2) Peste 1000 de functionari lucreaza in autoritatile de management si in organismele intermediare. Coordonarea lor lasa foarte mult de dorit -de aceea se doreste preluarea modelui centralizator al Poloniei
      3) Se implementeaza tot de BM planuri de actiune realizate pe baza lor. Interesul real la nivelul ministerelor nu este prea mare
      4)Extrem de dificil de a raspunde pe scurt la o intrebare foarte importanta. Tot ce am spus pina acum ar putea contribui la reducerea semnificativa a acestor retele clientelare.

      In final imi cer scuze pentru greselile de tastare facute in graba din dorinta de a raspunde cit mai pe larg la toate intrebarile. De asemenea multumesc mult pentru intrebari care au fost excelente.
    • r (Miercuri, 28 august 2013, 13:06)

      Radu Iacob [hotnews.ro] i-a raspuns lui Cristian N.

      1. Cu siguranta absorbtia fondurilor UE este un indicator pentru buna guvernare. Problemele au fost multiple in aceasta zona si ele sunt recunoscute la nivelul Cancelariei si Ministerului Fondurilor Europene. In prezent se fac eforturi substantiale si se colaboreaza atat cu Comisia Europeana cat si cu consultanti externi pentru ca urmatorul exercitiu financiar sa se desfasoare in conditii mai bune in sensul ratei de absorbtie.

      2.Nu cunosc un numar exact, cred ca undeva intre 1000 si 2000 dar va trebui sa verific.

      3. Pe baza analizelor ministerele au elaborat planuri de actiuni a caror implementare este monitorizata trimestrial de Comisia Europeana.
  • Intrebarea suplimentara (Miercuri, 28 august 2013, 12:53)

    ZoltanGyorke [utilizator]

    Multumesc domnului Victor Giosan pentru raspuns. Astept in continuare un raspuns si din partea celorlalti participanti.

    In fapt, problema supusa atentiei dvs. se refera la actele recente ale guvernului si ale primului-ministru care echivaleaza cu eliminarea stabilitatii exercitarii functiei publice in Romania, nu numai a inaltilor functionari publici. Mai mult, ieri guvernul a adoptat o noua Ordonanta de Urgenta de modificare a statutului functionarilor publici prin care surprima dreptul functionarilor publici la redistribuire intr-o alta functie publica, in cazul restructurarii institutiei.

    As adresa intrebari suplimentare comune tututor invitatilor: Cui foloseste lipsa stabilitatii in exercitarea functiei publice in Romania? Vedeti posibile/probabile astfel de decizii politice fara precedet in Romanie in celelalte state membre? Functionarii europeni si cei din statele membre se afla si ei la bunul plac al decidentilor politici?
  • restructurare criterii (Miercuri, 28 august 2013, 14:33)

    functionar [anonim]

    Va multumesc ptr. raspunsurile foarte pertinente. Domnule CAE, observatia cu stabilirea clara a tributiilor este foarte necesara.In teritoriu lucrurile stau diferit de Buc (din experienta proprie). Un CAE sau MP are salariul si fisa de post care nu sunt intelese. Si este pacat, ptr. ca frustrarile apar la ambele parti .


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică