Corespondenta de la Berlin

Romanii asistati social in Germania, intre profitori si "compensati"

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Duminică, 19 ianuarie 2014, 22:56 Actualitate | Diasporă

Beneficiarii ajutorului social din Germania nu sunt neaparat someri, ci angajati prost platiti sau intreprinzatori carora, pentru a supravietui, li se suplimenteaza venitul cu bani de la stat. In iunie 2013, circa 36% dintre cei 27.000 de romani si bulgari care primeau ajutor social prin asa-numitul Hartz IV, exercitau o activitate profesionala. Tot atunci, cifrele generale pe Germania stateau cam asa: din 4,45 de milioane de asistati sociali, 30% erau „compensati” (Aufstocker), caci veniturile dobandite prin munca se plasau sub limita existentei.

Informatia difuzata de agentia de presa dpa si aparuta in Kölner Stadt Anzeiger online, a fost confirmata de un purtator de cuvant al Agentiei Federale de Munca (Bundesagentur für Arbeit – BA). Evaluarea a fost facuta de BA la solicitarea Sabinei Zimmerman, deputata din partea partidului Stangii. „Cifrele documenteaza faptul ca nu se poate vorbi de un abuz de ajutoare sociale. Mai degraba migrantii si migrantele sunt abuzati, ca forta de munca ieftina”, a declarat Zimmerman publicatiei numite.

La finele anului trecut si dupa 1 ianuarie 2014, odata cu liberalizarea completa, dupa sapte ani de aderare a Romaniei si Bulgariei la UE, in Germania a fost din nou intens tematizat „asaltul migrationist” din aceste tari, catalogat in parte drept „turism social”. Crestin-socialii bavarezi, parteneri in coalitia de guvernare, sunt cei care au turnat permanent gaz pe focul mocnit al unor temeri eterne ale germanilor, fata de anumiti straini. E vorba, in principal, de forta de munca necalificata si nevorbitoare de limba germana, pe care autohtonii nu o vad capabila si nici dispusa de a se integra.

Procentul „compensatilor” din Romania si din Bulgaria s-ar situa, conform informatiilor difuzate de dpa, la nivelul celui privitor la alti imigranti din tari europene, cum sunt Grecia, Italia, Portugalia si Spania. Mai mult chiar, el ar fi doar cu 6% mai mare decat cel cel general, in Germania. „O diferenta normala”, spune expertul in migratie Herbert Brücker, de la Institutul de Cercetare Profesionala si a Pietei Muncii (IAB) din Nünrnberg. „Noii imigranti primesc, de regula, un salariu mai mic decat cel mediu si de aceea trebuie sa si-l compenseze mai frecvent”, a precizat expertul IAB.

Aceesta e aspectul pozitiv al problemei, care ii priveste si pe romani. Cel negativ este faptul la care face referire BA in mod repetat: si anume, ca o parte dintre intreprinzatorii romani care isi deschid o intreprindere individuala sau PFA nu incaseaza deloc salariu, caci firmele lor sunt doar de forma. Au existat anchete si reportaje televizate, printre care cel al Spiegel TV, in care se dovedea ca la o singura adresa, intr-o casa din Berlin, se declarasera 300 de firme individuale.

Se stie faptul ca, pana acum trei saptamani, multi romani din constructii sau lucrand in alte domenii decat cele liberalizate pe piata muncii germane, au fost nevoiti de firmele contractoare sau intermediare, sa se inscrie ca PFA. Acest lucru a favorizat practici salariale de dumping si fraude fiscale care au alertat autoritatile germane. In plus, multi astfel de mici intreprinzatori au intins mana catre compensatiile banesti, adica Hartz IV de la stat. In ce circumstante se acorda acesta?

In principiu, cand o persoana castiga brutto sub 1.200 de euro, sau 1.500 euro, cand are in intretinere un copil. Pentru calcularea venitului net, din salariul brut se scade impozitul, asigurarea de sanatate, ingrijire, pensie si somaj. Cand in familie mai exista venituri, acestea se adauga in schema de calcul. Se au in vedere si toate celelalte venituri, cum ar fi cele din actiuni de bursa, dividende, chirii. Doar prima 100 de euro din castiguri e „la liber”. Intre 101 euro si venitul brut realizat lunar se aplica o schema de calcul generala, la care se adauga particularitatile de venit efectiv, ale fiecarui solicitant.

Ajutorul social se solicita si se acorda, dupa caz, la un interval de sase luni. Se cer toate documentele doveditoare, ca si extrase de cont. In cazul unor venituri initial nedeclarate sau al unor sustrageri de la obligatii stabilite de Arbeitsagentur, banii deja dati solicitantului pot fi ceruti, in parte sau in totalitate, inapoi, in urma unor regularizari comunicate in scris. Judecatoriile din Germania au pe rol nenumarate procese intre beneficiarii de ajutor social si Jobcenter, respectiv agentiile de munca.

„Compensatii” (Aufstocker) costa Germania anual cca 4 miliarde de euro. Si totusi, ei costa mai putin statul german, decat asistatii sociali fara nici un job. Peste 2 miliarde euro au cazut in anii trecuti in sarcina bugetului federal, restul fiind suportat din bugetul local. Din media de 600 de euro acordata unui „compensat”, cca 330 euro au fost pentru chirie si utilitati, virati de regula prin banca, direct la proprietar.

Compensarea a fost facuta posibila, din punct de vedere legislativ, odata cu asa-numitele reforme Hartz IV, care au fost incepute in 2003 de guvernul Schröder si continuate de guvernul Merkel. Arhitectii Agendei 2010, in care era prevazuta si reformarea pietei muncii in Germania, erau de parere ca e mai bine sa lucrezi, decat sa stai acasa, chiar daca banii pe care ii castigi nu-ti ajung pentru trai.

Prin flexibilizarea pietei muncii s-au realizat lucruri bune, insa s-a dat si startul dumping-ului salarial. Intra angajator si angajat au ajuns sa se interpuna tot mai mult firme intermediare si de angajari temporare, asa-numitii „negutatori de sclavi”. Peter Hartz, fost manager la Volksvagen AG si ulterior sindicalist la IG Metall, autorul conceptului care ii poarta numele, insusi a declarat ca transpunerea in practica a reformelor a deraiat de la telul initial.

In cartea sa „Putere si inconstienta” (Macht und Ohnmacht - Hoffmann und Campe, Hamburg 2007), Peter Hartz scrie: „Ce a rezultat, este un sistem in care cei lipsiti de munca sunt disciplinati si pedepsiti”.

























Material sustinut de Superbrands

Help Net, 19 ani de excelenta pe piata farma

Help Net Farma opereaza una dintre cele mai importante retele de farmacii din Romania si face parte alaturi de Green Net - importatorul si distribuitorul de suplimenti nutritivi si dezvoltatorul lantului exclusivist Beautik Haute Perfumerie, din grupul Farmexim, primul importator si distribuitor de produse farmaceutice din Romania.

4283 vizualizari

  • +1 (1 vot)    
    pai (Duminică, 19 ianuarie 2014, 23:10)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    si ce mai asteapa partidul stingii, sa ia puterea, nu conteaza cum, dar cit mai repede, si sa treaca in proprietatea statului toate mijloacele de productie, iar tovarasa sabina zimmerman personal sa faca imediat si fara sovaiala justitie sociala, sa dea la toti cei care nu muncesc ce si cit au nevoie, si mai ales la tiganii romani, bulgari, sirbi si albanezi, ca astia e cei mai defavorizati si persecutati. Cine nu e de acord, n-are decit, dar n-o sa-i fie bine, martori imi sint lenin, stalin, mao, ceaucescu si pol pot.
    • 0 (2 voturi)    
      L-ai uitat pe unu mai nou! (Luni, 20 ianuarie 2014, 2:23)

      Ciribanstula [utilizator] i-a raspuns lui baronul stanganbuch

      Il cheama Ponta(NASH)

      Sau PONTANESCU

      :)

      tot aia e!
      PS a se vedea amaratii aia mai "creoli" care primesc ajutor de somaj sau ajutor social si se duc sa il ridice ba cu Jeepu ba cu Mertzu si la ei acasa acoperishu se termia de obicei cu niste turnuletze asa! peste 8 sau 9 bucatzi asa sa fie


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă