Broderia liturgică bizantină cunoscută sub denumirea de "Steagul lui Ştefan cel Mare" va fi expusă, intre 27 august si 10 septembrie, la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei din Chişinău, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României, Ernest Oberlander-Târnoveanu, citat de Agerpres. Organizată în jurul celei mai valoroase piese din patrimoniul cultural al României prezentate până acum în capitala Republicii Moldova, expoziţia este prima de acest fel realizată de România la Chişinău în ultimii 15 ani, celebrând 20 de ani de la declararea independenţei Republicii Moldova.
Steagul lui Stefan cel Mare, care nu va mai putea fi admirat niciodată neprotejat, este păstrat într-o casetă protectoare cu heliu. Considerat o piesa cu valoare istorică şi artistică excepţională, steagul a fost restaurat de specialiştii Muzeului National de Istorie a Romaniei, proces care a durat 7 ani si jumatate, pana in primavara acestui an. Dupa restaurare, el a fost expus pentru prima data in luna iulie, la Muzeul de Istorie.
- Expozitia de la Chisinau, cea mai "grea" realizata de Muzeul National de Istorie
La expozitia de la Chisinau vor fi aduse în atenţia publicului detalii legate de istoria medievală a broderiei, de evenimentele care au condus la recuperarea sa de la Muntele Athos în timpul primului război mondial, precum şi o serie de informaţii referitoare la laboriosul proces de restaurare desfăşurat vreme de şapte ani în laboratoarele de specialitate ale MNIR.
Cu prilejul expoziţiei vor mai fi organizate o serie de evenimente cuprinzând un simpozion ştiinţific pe marginea principalelor probleme istorice, artistice şi de conservare a stindardului (25 august), la sediul Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei), prezentare a expoziţiei dedicată mass-media din Republica Moldova, precum şi o prezentare dedicată corpului diplomatic din Republica Moldova, care va avea loc pe 26 august.
Expoziţia a fost realizată într-un timp record (6 săptămâni), timp în care au fost pregătite o vitrină şi o casetă special realizate pentru expunerea în condiţii optime a stindardului şi a fost realizat un catalog (în limbile română, franceză şi rusă) cuprinzând întreaga istorie a recuperării acestei piese de la mănăstirea Zografu precum şi detalii referitoare la procesul de restaurare.
Expozitia de la Chisinau este "cea mai grea" realizată de Muzeul National de Istorie până în prezent: vitrinele, panourile şi alte materiale auxiliare cântesc peste o tonă şi jumătate.
Finanţarea a fost asigurată de Muzeul Naţional de Istorie a României, care a acoperit costurile legate de dispozitivul de expunere (construcţia vitrinei şi a casetei de protejare a stindardului), pentru asigurarea piesei şi plata zborului care va fi realizat cu o aeronavă militară (flotila 90 din Forţele Aeriene Române) si de Institutul Cultural Român, care a asigurat costurile legate de editarea catalogului şi a materialelor de promovare, precum şi pentru deplasarea specialiştilor care au contribuit la realizarea expoziţiei.
Guvernul moldovean a elaborat un plan de acţiuni pentru primirea stindardului în ţară, adoptând o hotărâre de guvern ce prevede măsuri speciale pentru realizarea expoziţiei, printre care punerea sumei de 300.000 lei moldoveneşti la dispoziţia Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei, precum şi mobilizarea de forţe speciale (1.000 poliţişti şi agenţi) pentru protejarea steagului pe perioada expunerii.
"Obiectul care ne uneşte este steagul liturgic al lui Ştefan cel Mare şi Sfânt", a spus directorul geneneral al Muzeului de Istorie al Romaniei, Ernest Oberlander-Târnoveanu, care a subliniat că această piesă de importanţă mondială face parte din patrimoniul comun al românilor de pe cele două maluri ale Prutului. El a mai adaugat ca la Chişinău s-au făcut pregătiri similare celor dinaintea unei vizite de sef de stat, iar pe toată desfăşurarea expoziţiei, accesul publicului va fi gratuit.
"Sunt convins că prin acest gen de acţiuni că Prutul va fi mai puţin adânc, iar expoziţia va deschide o nouă etapă a relaţiilor cu Republica Moldova", a mai spus Ernest Oberlander-Târnoveanu.
- Povestea zbuciumata a Steagului de lupta al lui Stefan cel Mare
"Steagul lui Ştefan cel Mare" este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea şi are dimensiunile de 1,24 metri x 0,95 metri, înfăţişând imaginea iconografică a Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron cu pernă roşie, având genunchii uşor depărtaţi şi tălpile sprijinite pe un balaur înaripat cu trei capete.
În mâna dreaptă acesta sfântul ţine mânerul unei spade şi în cea stângă vârful acesteia. Figura ovală a sfântului este încadrată de părul său buclat, iar pe cap acesta poartă o coroană cu nouă fleuroni, decorată cu pietre preţioase şi perle, susţinută de doi îngeri. Îngerul din partea stângă ţine în mâna dreaptă o spadă, iar îngerul din partea dreaptă ţine în mâna stângă un scut. Sfântul Gheorghe poartă o tunică militară de culoare gri peste o cămaşă lungă de culoare verde, iar în picioare are sandale cu curele încrucişate pe gambe. În colţurile din stânga şi dreapta sus este brodată o inscripţie în limba greacă: 'Sfântul Gheorghe din Capadocia'.
Potrivit istoricilor, broderia a fost realizată din mătase roşie, decolorată de trecerea anilor şi deteriorată în vechime, atunci când, din neştiinţă, călugării de la Mănăstirea Zographou de la Muntele Athos au remontat-o pe o bucată de catifea de calitate inferioară, completează istoricul.
De jur împrejur, broderia are o inscripţie slavonă cu rugăciunea domnitorului Ştefan cel Mare către sfânt: 'O, răbdătorule de patimi şi purtătorule de biruinţă, mare mucenice Gheorghe, care în nevoi şi nenorociri eşti grabnic apărător şi cald ajutor şi celor necăjiţi, bucurie nespusă, primeşte de la noi şi această rugăciune, a smeritului robului tău, domnul Io, Ştefan Voievod din mila lui Dumnezeu, domn al Moldovei, păzeşte-l neatins în acest veac şi în cel viitor cu rugăciunile celor ce te cinstesc, ca să proslăvim în veci, Amin. S-a făcut în anul 7008 (1500) iar al domniei sale, 43'.
În primăvara anului 1917, România se afla în război, dar consulul general al României la Salonic, G.C. Ionescu, cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, a recuperat steagul de la Mănăstirea Zographou. Iniţiativa a aparţinut lui Ion I.C. Brătianu (1864-1927), preşedinte al Consiliului de Miniştri şi ministru al Afacerilor Străine, care, la 15 februarie 1917, a trimis o telegramă cifrată Legaţiei României de la Atena.
Un demers similar a avut loc pe 26 februarie 1917 şi din partea secretarului general al Ministerului de Război, generalul Gheorghe Burghele. În urma intervenţiei acestuia pe lângă generalul francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, acesta a ordonat detaşamentului franco-rus de la Sfântul Munte să recupereze steagul şi să-l expedieze la Statul Major Francez.
La 25 martie 1917, G.C. Ionescu comunica Ministerului Afacerilor Străine (MAS) că generalul francez i-a predat drapelul, iar MAS a cerut consulului să trimită drapelul la bordul unui vas de război francez, la Legaţia României de la Paris.
Pe 29 aprilie 1917, steagul a fost luat în primire la Paris de ministrul Alexandru Em. Lahovary şi, având în vedere că o parte a României se afla sub ocupaţia Puterilor Centrale, ministrul a propus să depună preţiosul obiect la o bancă, considerând ca fiind periculos să-l expedieze.
Steagul a fost adus în ţară la 22 februarie 1920, pentru a fi expus la Muzeul Militar. Din 1970, steagul se afla in administrarea Muzeului de Istorie din Bucuresti.
0
2
