Miercuri, 21 mai 2008, de la ora 17,30, la Ateneul Roman au fost acordate Premiile Nationale pentru Arte, prima editie. Cei sapte magnifici ai culturii romane contemporane, premiati cu cate 25.000 de euro fiecare, de catre Ministerul Culturii si Cultelor, sunt – in ordinea urcarii pe scena: Livia Caltia – pentru Arhitectura, Geta Bratescu – pentru Arte Vizuale, Cristian Mungiu – pentru Cinematografie si Televiziune, Mircea Cartarescu – pentru Literatura, Viorel Cosma – pentru Lucrari de Cercetare in Domeniul Artei, Cornel Taranu – pentru Muzica, Alexandru Dabija – pentru Spectacol.

Aceasta premiera in cultura romana din ultimii 60 de ani reia traditia interbelica a premiilor regale, cu mare valoare financiara, care se acorda elitelor creatoare ale Romaniei. De altfel, la aceasta prima editie a Premiilor Nationale pentru Arte a asistat si printul Radu, care a fost inconjurat in loja oficiala de ministri ai Guvernului actual. Premiile Natioanle pentru Arte sunt cele mai consistente recompense acordate artistilor romani, tocmai pentru a arata pretuirea statului pentru creatie si valoare, astfel incat cultura sa-si recastige prestigiul meritat in societatea romaneasca de azi si de maine.

Adrian Iorgulescu si-a exprimat speranta ca traditia acestor premii va fi continuata de guvernele urmatoare, acordandu-se si in anii viitori celor mai valorosi creatori romani, care sa poata reprezenta Romania in competitia valorilor europene si mondiale. Data acordarii premiilor a fost fixata pentru data de 21 mai a anilor urmatori, considerata Ziua Mondiala a Diversitatii Creatoare.

Pe langa cei 25.000 de euro, fiecare premiat a primit o statueta si cate o diploma impresionanta, aratata publicului si numeroaselor televiziuni prezente, care au transmis ceremonia in direct. Inaintea acordarii premiilor, ministrul Culturii a prezentat componenta juriului pentru fiecare din cele sapte sectiuni, cat si nominalizatii dintre care s-a decis selectarea premiatului, reprezentantul fiecarei arte motivand optiunea pentru numele creatorului premiat.

Astfel, la sectiunea Arhitectura, dna Ana Maria Zaharide a precizat ca a fost apreciat proiectul ansamblului parohial Campina, tocmai pentru a pune in valoare ideea de restaurare, sectiune care ar merita un premiu distinct in anii viitori. La Sectiunea Arte Vizuale, dna Geta Bratescu, formata sub influenta maestrilor sai Camil Ressu si George Calinescu, a fost rasplatita pentru retrospectiva “Resurse”, de la Muzerul de Arta Comtemporana, o sinteza a intregii sale creatii, dar si pentru desenele din expozitia “Cinci minute”.

Daca la sectiunile anterioare au fost cate cinci nominalizati, dintre care s-a selectionat premiatul, la Cinematografie si Televiziune a fost nominalizat si premiat doar regizorul Cristian Mungiu, pentru filmul sau “432”, al cari succes pe toate meridianele a marcat decisiv lansarea culturii romane in plan mondial. Aflat la Festivalul de la Cannes, Cristian Mungiu a trimis un mesaj video, indelung aplaudat de participantii la festivitate.

La fel de aplaudat a fost si mesajul scriitorului Mircea Cartarescu, premiat pentru performanta trilogiei sale romanesti “Orbitor”, de un juriu format din mari nume ale literaturii actuale: Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu, Ion Pop, Dan Cristea, Al. Cistelecan. “E necesar ca arta de valoare sa fie sprijinita in fata agresiunii subculturii” – a spus criticul Gabriel Dimisianu, prezentandu-l pe Cartarescu si performanta romanului sau de a reusi sa imbine proza cu poezia si reflectia asupra conditiei umane.

Mircea Cartarescu si-a afirmat credinta ca dupa anul cinematografiei romanesti in lume, anii viitori vor fi ai literaturii: “Cred intr-un boom al literaturii noastre, in cadrul unui boom al literaturii Estului, echivalent cu cel al literaturii sud-americane, din anii anteriori”. Mircea Cartarescu a elogiat prospetimea literaturii tinere, in plina afirmare, cu speranta ca viitorul culturii romane “se afla pe maini bune”.

Muzicologul Viorel Cosma a fost premiat la cei 85 de ani ai sau pentru Lexiconul Muzicieni romani, ajuns la al IX-lea volum, iar compozitorul Cornel Taranu, pentru opera “Oreste si Oedip”, pusa in scena de Opera Nationala din Cluj. “Ar fi trebuit sa ma numesc Muzicescu, daca numele lui Cartarescu l-a predestinat pentru scrierea de carti. Cu numele meu, a trebuit sa muncesc din greu sa ma impun”, a precizat Cornel Taranu in alocutiunea sa.

In sfarsit, numele regizorului Alexandru Dabija a fost selectat, de juriul reprezentat pe scena de Marina Cosntantinescu, dintre nume sonore ale scenei romanesti, cum ar fi Andrei Serban si Silviu Purcarete. Momentele de acordare a premiilor au fost agrementate cu interludii artistice sustinute de Nicolae Licaret – la orga si Adrian Petrescu, la oboi, Marius Bodochi a recitat doua sonete de Shakespeare si Vasile Voiculescu, iar Alexandru Tomescu a cantat cu virtozitate din creatia lui George Enescu.

In finalul ceremoniei, toti laureatii primelor Premii Nationale pentru Arte au reurcat pe scena, pentru traditionala fotografie de familie, moment in care s-au imbratisat si au primit flori, in aplauzele calde ale invitatilor care au umplut sala Ateneului Roman, cu speranta ca arta romaneasca de maine are un viitor pe masura valorii ei.