Vioara lui George Enescu la Viena

de D.S.     HotNews.ro
Luni, 12 septembrie 2011, 14:02 Actualitate | Cultură

La 130 de ani de la naşterea lui George Enescu, “Wunderkind”-ul de odinioară al Conservatorului vienez, în plină desfăşurare a ediţiei jubiliare de 20 de ani a Festivalului Enescu la Bucureşti şi în anul bicentenarului Franz Liszt, ICR Viena continuă seria de concerte Klein und fein, organizate în colaborare cu Haus der Musik din Viena, cu un eveniment special. De această dată în centrul atenţiei se vor afla un instrument legendar, vioara Guarneri del Gesu - supranumită „Catedrala” - la care a cântat George Enescu şi „Rapsodia română” a lui Franz Liszt, într-un exerciţiu de măiestrie artistică şi de memorie culturală comună. Programul oferit de Horia Mihail (pian) şi Gabriel Croitoru (vioară) aduce un omagiu suplimentar unui alt violonist ce a stâpânit o vioară Guarneri (aşa-numita Kreisler Guarnerius din 1707): vienezul Fritz Kreisler, probabil ultimul virtuoz-compozitor în tradiţia lui Paganini.

Programul concertului din 21 septembrie de la Haus der Musik contine urmatoarele lucrari:

Antonín Dvořák - Sonatina în sol minor
Cesar Franck -       Sonata în la major

Franz Liszt -           Rapsodia Română (pian solo)
Fritz Kreisler -       Caprice Viennois
                              Liebesleid
                              Liebesfreud
Heinz Provost -    Souvenir de Vienne

Recitalul va fi prefaţat de muzicologul şi criticul muzical Oltea Şerban-Pârâu, redactorul-şef al postului public Radio România Cultural.

HORIA MIHAIL a debutat ca pianist încă la vârsta de 10 ani, în cadrul unui recital Haydn in Braşovul său natal. În calitate de solist a urcat de atunci pe scenele prestigioaselor orchestre din New York, Paris, Londra, Bruxelles, Sankt Petersburg, alături de nume mari, precum Roman Totenberg, Lory Wallfisch, Robert Merfeld, Peter Zazofsky, Andres Diaz şi Nathaniel Rosen. Publicului vienez îi este cunoscut cel târziu de anul trecut – concertul său a vut loc tot în Haus der Musik, în cadrul festivalului „Round About Chopin“ dedicat celor 200 de ani de la naşterea compozitorului Fryderyk Chopin. Horia Mihail este solist al Orchestrei Radio şi al Filarmoniilor din Braşov (din 2002) şi Piteşti (din 2008). Împreună cu violonistul Alexandru Tomescu şi vilooncelistul Răzvan Suma a fondat „Romanian Piano trio“, cea mai de succes formaţie de muzică camerală din România.

GABRIEL CROITORU a absolvit cursurile Conservatorului bucureştean în 1987 şi a participat de atunci la peste 1000 de concerte pe întregul mapamond, acompaniat de celebre orchestre, ca London Royal Philharmonic Orchestra, Orchester Gewandhaus Leipzig sau Lucerne Festival Strings Chamber Orchestra. A colaborat cu dirijori ca Cem Mansur, Alan Tongue, Claude Bardon, Hiroaki Masuda, Paul Nadler, Michael Tabachnik, Jean Leber, Rudolf Baumgartner, Arturo Tamayo, Leopold Hager şi Emmanuel Krivine. Croitoru este solist al Orchestrei Filarmonice „Paul Constantinescu“ din Ploieşti şi prim-violonist al Cvartetului Transilvan al Filarmonicii de Stat Transilvania. În 2008 i s-a permis să folosească în concerte vioara lui George Enescu supranumită „Catedrala“, executată în 1730 de maestrul Guarnieri.

OLTEA ŞERBAN-PÂRÂU este muzicolog şi critic muzical, actualmente redactorul-şef al postului public Radio România Cultural. Este semnatara traducerii şi a articolelor privind compozitorii români pentru Larousse - Dicţionar de mari muzicieni, şi responsabilă cu secţiunea muzicală a Dicţionarului enciclopedic.

Evenimentul este organizat  de ICR Viena în parteneriat cu: Haus der Musik Viena, Radio România Cultural şi Asociaţia Culturală Ascendo.
 
Giuseppe Guarneri del Gesù (1698 – 1744) este singurul lutier ale cărui instrumente rivalizează cu cele ale lui Antonio Stradivari. Instrumentele sale cunoscute astăzi, puține la număr (aproximativ 180) se disting printr-un sunet complex, tumultos, plin de bogăție și profunzime armonică, dar şi printr-un finisaj ce îl depăşeşte din punct de vedere artistic pe mai cunoscutul său rival Stradivari, care avea alt tip de genialitate. Violonişti celebrii ca Joseph Joachim, Eugène Ysaÿe, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, Isaac Stern, Leonid Kogan, Henryk Szeryng, Itzhak Perlman, Gidon Kremer, Pinchas Zukerman și nu în ultimul rând, George Enescu și-au încredințat măiestria acestor viori. Gabriel Croitoru se înscrie în acest şir din anul 2008, de când a câştigat dreptul de a folosi vioara cu "personalitate" istorică, ce i-a aparţinut lui George Enescu şi a fost construită în anul 1730 de Guarneri.

George Enescu studiază la Viena între anii 1888 - 1894 cu Ernst Ludwig (pian), Robert Fuchs (compoziție) și Joseph Hellmesberger jun. (vioară). Cel din urmă s-a ocupat în mod deosebit de el, găzduindu-l pe „micul său Paganini“ în apartamentul său din Nibelungenstraße și plasându-l adesea în mijlocul orchestrei filarmonice a conservatorului în timpul repetițiilor pentru ca acesta să poată explora și asimila universul sonor al ansamblului din chiar centrul său. La doisprezece ani Enescu îşi încheie studiile în Austria şi se desparte de Conservatorul din Viena după ce primeşte prestigioasa medalie de argint a Societății Prietenilor Muzicii. Nu înainte, însă, de a absolvi debutul său scenic 1892, în sala Bösendorfer, alături de profesorul său, Joseph Hellmesberger jun. și însoţit de criticile entuziaste ale presei vieneze.

Franz Liszt parcurgea acum 165 de ani un turneu triumfal în Ţările Române (1846-1847) care avea să-l poarte în cele din urmă până la Kiew și Constantinopol și avea să să fie ultimul să turneu major. În cele 2 luni petrecute în Banat, Ardeal, Țara Românească și Moldova, Liszt a rămas impresionat de muzica populară româneasca. Rezultatul a fost o "Rapsodie” (Nr 20) ce avea la bază doinele, baladele, cântecele de petrecere şi de jale cu care era întampinat prin locurile unde a poposit. Lucrarea a fost găsită la 85 de ani după naşterea ei de către compozitorul maghiar Béla Bartók pe un raft prăfuit al Muzeului Liszt de la Weimar. Iar acesta îi atrage atenţia muzicologului român Octavian Beiu asupra descoperirii. Acesta din urmă începe apoi investigaţii atente pentru găsirea manuscrisului original şi reuşeşte să identifice compoziţia de 25 de pagini - pe care o numește ”Rapsodia română”- în arhiva Societăţii Prietenilor Muzicii de la Viena. Premiera a avut loc în 1931 la Ateneul Român din Bucuresti, în intepretarea pianistei Aurelia Cionca.


Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

478 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Titlu caraghios (Luni, 12 septembrie 2011, 14:37)

    George Enescu [anonim]

    Omule, vioara nu cinta singura! Gabriel Croitoru e poate cel mai mare violonist roman in momentul de fata. Nu se poate sa-l bagati la capitolul 'ala care se intimpla sa cinte la vioara lui Enescu'

    Si nu i s-a "permis" sa cinte, ci a cistigat concursul ptr Stradivarius, unde a fost declarat cistigator de Yehudi Menuhin, numai ca Madalin Voicu n-a vrut sa i-o dea;
    Vioara Guarneri i-a fost data ca o compensatie citiva ani mai tirziu de Ministerul Culturii

    In alta ordine de idei, nu-mi place ca se duc la Viena sa cinte Fritz Kreisler. Trebuiau sa cinte niste Schonberg,de exemplu.


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi