La trei luni de la primul caz de coronavirus înregistrat, România se pregătește să înceapă, în iunie, testarea pentru anticorpi a populațieipentru a stabili cât de răspândită a fost, în realitate, epidemia. Până acum în țara noastră s-au realizat aproape jumătate de milion de teste moleculare prin metoda Real Time RT-PCR.
Astfel, România a prelucrat, la mia de locuitori, aproape de două ori mai multe teste pentru COVID-19 decât Bulgaria și Franța și de peste două ori mai puține decât Spania sau Germania. Potrivit datelor centralizate la 29 mai, țara noastră procesase 21 de teste la mia de locuitori, în vreme ce Bulgaria prelucrase 11 la mia de locuitori, Franța 12,7, iar Ungaria 19. Spania și Germania prelucraseră 47,1 de teste la mia de locuitori. Testele realizate în România sunt aproape sau de trei ori mai puține decât în Italia (63), Estonia (62,3) sau Letonia (57,3)*.
Potrivit datelor oficiale consultate de HotNews.ro, până vineri, 33 de județe și Municipiul București raportaseră efectuarea a 421.451 de teste. Argeș, Caraș Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Mehedinți și Vâlcea nu au raportat niciun test efectuat, cel mai probabil probele fiind procesate în centre regionale. Pe regiuni de dezvoltare, la mia de locuitori au fost efectuate, potrivit raportărilor oficiale, 4,7 în Sud Vest, 7,6 în Sud Est, 15,4 în Vest, 19 în Nord Est, 22 în Centru și 25 în Nord-Vest.
În regiunea Sud care are o populație de peste 3 milioane au fost raportate puțin peste 1.700 de teste, cel mai probabil probele fiind prelucrate, în mare parte în București, care a raportat aproape 160.000 de teste. Ilfovul are și el peste 20.000. În total, în Macroregiunea 3, care cuprinde regiunea de dezvoltare Sud și București-Ilfov au fost raportate 33 de teste la mia de locuitori.
De precizat, că numărul de teste nu corespunde numărului de persoane testate. În medie, pentru o persoană confirmată cu coronavirus se efectuează trei teste.
Mai jos, numărul de teste prelucrate, raportate de județe:
CITEȘTE ȘI:
Cine este testat în România
România se testează pentru coronavirus cazurile suspecte, incluzând infecțiile respiratorii acute
- 1) Pacient cu infecție respiratorie acută (debut brusc al cel putin unuia din următoarele: tuse, febră, scurtarea respiratiei (creșterea frecvenței respiratorii) SI fara o alta etiologie care sa explice pe deplin tabloul clinic ȘI cu istoric de calatorie sau sedere intr-o tara/regiune cu transmitere comunitara, in perioada de 14 zile anterioare datei debutului.
SAU
- 2) Pacient cu infectie respiratorie acuta SI care s-a aflat in contact apropiat cu un caz confirmat cu COVID-19 care in perioada de 14 zile anterioare datei debutului
SAU
- 3) Pacient cu pneumonie fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic
SAU
- 4) Pacient cu infecție respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febra ȘI tuse ȘI scurtarea respiratiei (creșterea frecvenței respiratorii) ȘI care necesită spitalizare peste noapte)) ȘI fără altă etiologie care să explice pe deplin tabloul clinic.
De asemenea, pacienții oncologici care fac chimioterapie, cei care fac hemodializă și personalul din căminele de bătrâni sunt testați pentru coronavirus.
În acest moment, metoda recomandată pentru diagnosticarea infecției cu SARS-CoV-2 este detecția ARN viral prin Real-Time RT-PCR.
Testele serologice evidențiază anticorpii specifici SARS-CoV-2 de tip IgM si IgG. Prezența anticorpilor specifici de tip IgM sau titrul de anticorpi specifici tip IgG din faza de covalescență de ≥4 ori mai mare comparativ cu titrul identificat în faza acută pot fi utilizate drept criteriu de diagnostic pentru pacienții suspecți de infecție SARS-CoV-2 cu rezultate negative la testele de detecție a acizilor nucleici virali, potrivit Comisiei de Microbiologie Medicală a Ministreului Sănătății.
Detecția anticorpilor specifici anti SARS CoV2 de tip IgM (suportul răspunsului imun primar) va permite evidențierea infecțiilor acute, însă cu un interval timp de latență (minim 7 zile postinfecție), față de detecția acidului nucleic viral.
Testele serologice trebuie realizate numai cu teste validate, cu sensibilitate și specificitate foarte ridicată, care să limiteze rezultatele fals negative și fals pozitive.
Testele serologice vor avea relevanță în special post-epidemic pentru evaluarea seroprevalenței infecției în populația generală (IgG) și a infecțiilor asimptomatice, ca și pentru evaluarea persistenței imunității postinfecție naturală. În context pandemic, testele serologice s-ar putea utiliza la externarea pacienților considerați vindecați, eventual după autoizolare/carantinare, în paralel cu testele de detecție ale ARN viral, testare care ar completa profilul epidemiologic, detectând seroconversia în paralel cu clearence-ul viral, se mai arată în document.
Înlocuirea testelor de diagnostic molecular cu teste rapide de detecție a anticorpilor nu este recomandată, deoarece un test negativ poate induce o falsă senzație de siguranță la pacienți infectați datorită apariției tardive a seroconversiei. De asemenea, testele pozitive care indică prezența IgM ar trebui confirmate cu testele de RT-PCR; un test IgM pozitiv poate apare și la persoane vindecate, ceea ce limitează foarte mult utilitatea acestei metode pentru diagnosticul infecției și limitarea transmiterii.
* Date agregate pe github.com,
