Dobanzi de sub 10%, introducerea cotei de impozit de 16% pe profit, tinte macro rasturnate, vanzarea BCR, nebunia Logan, semnarea tratatului de aderare la UE, leul greu, anul deal-urilor, cazul Dinu Patriciu sunt cateva din evenimentele economice majore din acest an in opinia redactorilor de la Ziarul Financiar.

ZF a decis, prin votul redactorilor, topul evenimentelor de business din 2005 de care ar trebui sa ne amintim

1. Dobanzi sub 10%

Scaderea fulgeratoare a dobanzilor la creditele in lei a fost surprinzatoare pentru intreg sistemul bancar. Majoritatea bancilor ofera inca din noiembrie imprumuturi in lei la dobanzi de sub 10% pe an, lucru care parea de neconceput la inceputul anului.

Acesta este cel mai mare castig pentru economia romaneasca, care a dus ani de zile o lipsa acuta de finantare. BNR a fortat bancile comerciale sa reduca drastic dobanzile la lei pentru a descuraja intrarile de capitaluri speculative dupa liberalizarea accesului la depozitele in moneda locala a nerezidentilor.

Finantare ieftina de acum exista, asa ca mai raman de gasit proiectele de investitii.

2. Cota de 1 mld. euro

Introducerea cotei de impozit de 16% pe profit si pe veniturile salariale a fost primul pas al unei reforme fiscale de amplitudine neasteptata, care a lasat bugetul statului sa se bazeze pe impozite indirecte, precum TVA, care taxeaza consumul. Impozitul pe profit a scazut de la 25% la 16%.

Scaderea fiscalitatii a lasat in economie circa un miliard de euro, bani care nu s-au reflectat inca in cresterea investitiilor si a productiei, ci in consum.

In cazul impozitului pe venit, cota maxima era de 40%, rezultand castiguri foarte mari pentru contribuabilii cu venituri peste medie si o crestere a consumului de bunuri scumpe din import. De-abia in 2006 cota de 16% urmeaza sa devina cu adevarat "unica", fiind aplicata tuturor surselor de venit.

3. Tinte macro rasturnate

Cresterea economica asumata de 6% nu va fi indeplinita din cauza inundatiilor.

Cresterea economica din primele 9 luni s-a ridicat la numai 3,6%, comparativ cu 8,3% in 2004 si aproximativ 5% intre 2001-2003. Per total, pierderile cauzate de inundatii in economie sunt estimate de analisti la aproape 2 miliarde de euro.

Si tinta de inflatie a fost ratata, fiind estimata la peste 8,5% la finele anului, fata de obiectivul initial de 6%, pe baza caruia a fost construit bugetul pe 2005.

Ratarea obiectivului de inflatie si explozia deficitelor externe, cauzate de consumul din import si combinate cu politici economice considerate "imprudente" au dus la ruperea acordului cu Fondul Monetar International.

4. Vanzarea BCR

Privatizarea BCR aduce statului venituri cu mult peste asteptarile cele mai optimiste, fiind catalogata drept "o poveste de succes".

Calculele austriecilor de la Erste Bank, care au acceptat sa plateasca peste 3,7 miliarde de euro pentru a obtine controlul celei mai mari banci romanesti, au aratat mai ales increderea in potentialul de dezvoltare al pietei locale.

Privatizarea celei mai mari banci inchide si istoria nefericita a falimentului Bancorex, in care statul a pierdut peste 2 mld. de euro.

Perspectiva cresterilor viitoare ale pietei bancare a triplat valoarea bancii, fata de evaluarile din 2003. Aceasta viziune optimista poate sa ridice semnificativ si valoarea de vanzare a CEC.

5. SIF-urile au batut tot

Ridicarea pragului de detinere la SIF-uri si apoi privatizarea BCR au facut ca anul 2005 sa fie anul SIF-urilor la Bursa de Valori, cu o crestere medie de aproape 175%. Unele din SIF-uri au adus castiguri chiar mai mari, tripland banii investitorilor.

In 2005 s-a castigat in continuare foarte bine la Bursa, acesta fiind cel de-al patrulea an consecutiv cu cresteri impresionante pe piata.

Impulsionata de investitiile straine tot mai mari si de investitorii nemultumiti de dobanzile tot mai mici oferite de banci, piata in ansamblu, reflectata de evolutia indicelui BET, a urcat cu peste 50%.

Valoarea tranzactiilor de pe piata a depasit anul acesta pentru prima data 2 miliarde de euro, in timp ce capitalizarea a sarit de 15 miliarde de euro.

Articol integral in Ziarul Financiar