Politica agricola a Romaniei pe cel putin zece ani a fost batuta in cuie de Uniunea Europeana. Negocierile pe dosarul de integrare "Agricultura" au fost incheiate ieri, autoritatile romane acceptind toate cererile oficialilor europeni.
Fermierii romani au acum doua posibilitati: fie sa investeasca masiv in modernizare in urmatorii trei-patru ani pentru a i se da voie sa intre in piata comuna, fie sa nu faca acest lucru insa atunci tot ceea ce produce va fi numai pentru autoconsum.
Iar cotele de productie propuse de Comisia Europeana si acceptate de Romania arata un lucru foarte clar: Romania va ramine si in viitor un importator net de produse agricole si alimentare. Principalul motiv al acestei situatii este lipsa unei reforme din partea guvernantilor in ultimii 14 ani pentru a schimba satul romanesc si a-l pregati pentru confruntarea dura cu concurenta europeana.
Principiul pe care cei de la Bruxelles l-au aplicat in negocieri e simplu: atit sunteti in stare sa faceti acum, doar un pic mai mult veti putea face cind veti intra in UE.
Romania va primi subventii europene pe doua treimi din suprafata totala care ar fi putut intra in calcul. Platile directe acordate fermierilor Uniunii, si care vor fi primite si de romani dupa integrare, vor fi acordate pe o suprafata de 7 milioane de hectare din cele 10 milioane terene arabil. Pentru orice suprafata cultivata de peste 0,3 hectare, un fermier roman va putea cere bani de la UE.
De exemplu, pentru o tona de porumb, bugetul Comisiei acorda 62 de euro, adica 3,3 milioane de lei in banii de acum. Pentru a primi subventia este insa nevoie de produse de calitate, greu de obtinut in cadrul unei agriculturi de subzistenta. Subventia va fi acordata pentru aproape toate tipurile importante de culturi (porumb, griu, floarea-soarelui) cu o mare exceptie: cartoful.
Acesta poate fi cultivat de o tara din UE pe orice suprafata insa nu beneficiaza de subventie. "Situatia este delicata. Pina la momentul aderarii, noi trebuie sa ne orientam spre capitalizarea fermierilor. Dupa aceea, concurenta va fi acerba. Poate nici cotele nu vom reusi sa le acoperim daca nu facem restructurare.
Iar aceasta inseamna, in primul rind, infuzie de capital din fondurile SAPARD si din alte programe. Din pacate am vazut cit de greu se pot accesa. Insa nici rolul ministerului nu a fost destul de pregnant. Ar trebui trecut urgent la un program pentru intarirea exploatatiilor agricole.
Insa, nu cele consolidate prin influenta politica ci acolo unde oamenii s-au adunat si au pus la un loc citeva sute de hectare pentru a face agricultura. Pentru cei care vor sa faca totusi agricultura individual ar trebui acordate niste subventii la credite pentru a putea lua un imprumut de la banca in conditii avantajoase si sa faca investitii.
Guvernul PSD a orientat subventiile agricole timp de trei ani catre marile exploatatii, iar, brusc, in acest an a descoperit ca ii pasa de micul proprietar. S-au cheltuit 13.200 de miliarde de lei din bugetul Ministerului Agriculturii pe acest an pentru subventia de doua milioane la hectar.
A fost clar o masura cu caracter electoral" a spus Stefan Nicolae, liderul sindicatului din agricultura Agrostar.
Vita hibrida nu va trebui defrisata
Romania va putea produce zahar atit cit sa-si acopere cererea interna, in urma negocierilor privind cotele de productie in acest domeniu. "Vom putea produce in cota, adica cu acordarea de subventie, aproximativ 440.000 de tone de zahar. Consumul intern este circa 500.000 de tone" a spus Valeriu Steriu, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.
La capitolul lapte, Romania va putea produce subventionat 3,3 milioane de tone insa doar daca acesta este prelucrat in fabrici si ambalat.
In prezent, productia interna este de 5 milioane de tone din care insa numai 1,5 milioane de tone se proceseaza in fabrici de prelucrare. Subventia pe care o vor primi, dupa integrare, crescatorii de animale va fi in medie 0,15 euro pentru un litru de lapte. Singurul succes notabil obtinut de autoritati in negocieri a fost recunoasterea ca suprafata viticola europeana a tutoror podgoriilor romane.
In Romania, majoritatea viilor sint cu vita hibrida. In mod normal, in interiorul Uniunii Europene, vinul produs din vie hibrida nu poate fi comercializat. In negocieri, Romania a obtinut dreptul de a vinde vinul obtinut din soiuri hibride si dupa integrare, insa numai la nivel national.
Deficitul comercial va ramine ridicat
Oficialii Ministerului Agriculturii sustin, optimisti, ca valoarea la nivel national produsa in agricultura se va dubla, la nivel national in urmatorii patru-cinci ani. Chiar si in aceste conditii, balanta comerciala agroalimentara a Romaniei va ramine negativa, adica vom continua sa importam mai multa mincare decit exportam.
Anul trecut, importurile Romaniei, de produse agoralimentare, au fost de 200 de milioane de dolari iar importurile de 1,2 miliarde. In aceste conditii, si daca prognoza oficiala se confirma, deficitul balantei comerciale in acest domeniu tot va fi de circa jumatate de miliard de dolari, chiar si dupa integrare.
