Vremuri grele pentru Romania europeana

de Costin Ionescu     Cotidianul
Marţi, 15 iunie 2004, 0:00

Prezenta la vot, la nivelul intregii UE, a fost de 44,2%, iar in randul noilor state membre, prezenta la urne a fost de doar 26% (BBC)

Alegerile europene desfasurate la sfarsitul saptamanii trecute au produs un soc in randul majoritatii tarilor membre si aduc vesti putin imbucuratoare pentru autoritatile de la Bucuresti, care mizeaza pe factorul politic pentru a incheia, anul acesta, negocierile de aderare la UE.
Partidele aflate la guvernare in Germania, Franta si Polonia au suferit pierderi masive in fata opozitiei lor traditionale, formatiunile aflate la putere in multe alte state pierzand, la randul lor, procente in favoarea unor grupari populiste si chiar fatis antieuropene.

La nivel general, pe fondul unei apatii electorale fara precedent, partidele de dreapta au inregistrat cresteri semnificative, iar factiuni pana acum marginale pe scena politica a continentului, cum sunt cele care marseaza pe euroscepticismul larg raspandit in nordul si estul Uniunii, vor ocupa, pe parcursul mandatului urmator, un numar neasteptat de mare de locuri in Parlamentul de la Strasbourg.



Pentru Romania si Bulgaria, prima intrebare ce se pune este in ce mod vor afecta aceste alegeri procesul integrarii lor in UE, planificat pentru 2007. Daca, pentru vecinii din sudul Dunarii, lucrurile se anunta relativ clare, pentru tara noastra, problemele se inmultesc considerabil.

In timp ce Bulgaria, tara care a obtinut de doi ani, in raportul de tara, statutul de economie de piata functionala, Romania spera sa inregistreze aceasta „bila alba“ abia in raportul din toamna acestui an.

Si aceasta in conditiile in care, dincolo de aprecierile si incurajarile Comisiei Europene, vocile din Parlamentul de la Strasbourg care exprima indoieli privind aspecte ce se considerau depasite - criteriile politice - risca sa se inmulteasca in noua formula a PE.
De remarcat, in acest sens, succesul inregistrat de dreapta ungara (FIDESZ), care a devansat Partidul Socialist, aflat la guvernare, in alegerile europene de duminica, sau cel repurtat de Opozitia crestin-democrata din Germania, spatiu politic de unde, pe parcursul ultimilor ani, au sosit cele mai numeroase critici la adresa guvernarii de la Bucuresti si a reformei politico-administrative din

Romania.
Reprezentantii FIDESZ in Partidul Popular European, principala factiune din Legislativul comunitar, s-au facut ultima data auziti la inceputul lunii trecute, cand ridicau semne de intrebare privind masura in care tara noastra intruneste criteriile politice de aderare, facand trimitere la „limitarea libertatilor electorale“ in cazul Uniunii Civice Maghiare inaintea alegerilor locale.
Daca Bulgaria are, astazi, toate sansele sa incheie negocierile de aderare, la capatul unui proces ce risca, potrivit ultimelor sondaje, sa duca la inlaturarea actualului Guvern in viitoarele alegeri, autoritatile romane au avansat, in ultima saptamana, abia luna noiembrie ca data pentru incheierea acestor tratative, existand multe voci care isi exprima indoiala chiar si asupra acestui termen.
Romania, prin ministrul de Externe, Mircea Geoana, ministrul Integrarii Europene, Alexandru Farcas, si ministrul delegat negociator-sef cu UE, Vasile Puscas, spera totusi ca, ieri, la cea de-a 10-a reuniune a Consiliului de Asociere UE-Romania, sa obtina o „evaluare corecta a progreselor inregistrate in procesul de readerare si o reconfirmare a calendarului stabilit la Consiliul European

din decembrie 2003“.
De reamintit este faptul ca, dupa asprul raport realizat la inceputul anului de Baroana Emma Nicholson asupra evolutiei Romaniei, autoritatile romane au atras atentia ca principalul cuvant in aderarea tarii noastre il au Comisia Europeana si Consiliul UE.

Ele au evitat sa mentioneze atat prerogativele sporite ale Parlamentului de la Strasbourg dupa adoptarea noii Constitutii europene, cat si faptul ca, pentru incheierea negocierilor si semnarea tratatelor de aderare, este nevoie si de avizul - pana acum formal - al Legislativului UE.
In conditiile unei prezente la vot extrem de mici - o medie de 45% -, surprizele nu s-au lasat asteptate.

Euroscepticii si antieuropenii au inregistrat „scoruri“ neasteptate in toate colturile continentului: euroscepticii au invins in Suedia, gruparea populistului antieuropean polonez Andrzej Lepper va fi de asemenea reprezentata in PE, asa cum va fi si Partidul Independentei din Marea Britanie, care a marsat pe ideea retragerii acestei tari din Uniune si a obtinut astfel 17% din voturi,

pe locul trei dupa conservatori (27%) si laburistii premierului Blair (22%).
In Germania, social-democratii cancelarului Gerhard Schröder au inregistrat cele mai slabe rezultate din ultima jumatate de veac, cu doar 21% din voturi, fata de cele 44% ce revin Opozitiei crestin-democrate.

In Franta, partidul presedintelui Jacques Chirac a fost detronat de Partidul Socialist, cu 29-16%, stanga fiind insa invinsa categoric in Polonia, unde actualul partid de guvernamant nu a reusit sa obtina decat 9 procente.
Dreapta euroseptica din Cehia a invins, de asemenea, categoric Partidul Social-Democrat, aflat la guvernare, cu 30%, fata de numai 9%, in timp ce in sudul continentului gruparea de guvernamant Forza Italia, a premierului Silvio Berlusconi, a reusit sa se mentina in frunte, pierzand insa aproape 10% din voturile pe care le inregistra in 2001.



















49 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică