Fondul Monetar International (FMI) a stampilat ieri prima verificare a derularii programului economic asumat de RomŒnia, pe baza caruia a fost semnat ultimul acord de imprumut.

Directorii Fondului au dat unda verde continuarii programului, nu inainte de a dezvalui ca FMI a fost rugat si a acceptat sa inchida ochii in chestiunea arieratelor (neplatii restantelor de taxe si impozite) pe care le-au acumulat firmele private fata de bugetul de stat.

Analistii sustin ca RomŒnia se afla intr-o pozitie economica mai buna decit in urma cu citiva ani, cind Fondul nu si-ar fi ingaduit sa acorde derogari, dar ca guvernul a platit totusi pasuirea prin alcatuirea unui buget extrem de sarac, al carui deficit este jumatate din procentul minimal stabilit de europeni.

Anuntul FMI a fost insotit de clarificari aduse de adjunctul directorului Fondului, Agustin Carstens, care a laudat politicile prudente urmate de autoritatile de la Bucuresti. El s-a referit la masurile Fiscului de a trece la executari silite in cazul datornicilor, la cresterile tarifelor energetice si la plafonarea cresterii salariilor.

“Autoritatile au intarit in mod adecvat politica fiscala pentru a raspunde cresterii recente a cererii interne si au adoptat masuri de incetinire a ritmului de crestere a creditelor”, a spus Carstens, referindu-se si la restrictiile impuse de Banca Nationala a RomŒniei (BNR), care au descurajat creditarea.

RomŒnia va continua ajustarea tarifelor la energie electrica si termica in functie de costuri, “precum si majorarea tarifelor la gaze la nivelul celor de import”. FMI evoca si coruptia, ca factor perturbator, si recomanda modificarea Codului Muncii pentru a-l face “mai flexibil”.

“Autoritatile vor temporiza modificarea Codului Muncii pina dupa alegeri, pentru a nu irita electoratul. Replica sindicala nu conteaza. Sindicatele sint mai ocupate cu tiparirea tichetelor de masa, decit cu negocierea drepturilor salariale ale membrilor”, a observat analistul economic Ilie Serbanescu.

Serbanescu: “Firmele private sint vulnerabile”

“Cind Fodul spune ca la aceasta revizuire a programului a acceptat sa nu puna in balanta faptul ca firmele private au acumulat datorii importante la bugetul de stat si fata de fondurile sociale, intelesul semnalului este ca sectorul privat este vulnerabil. Se muta probleme din partea economiei controlate de stat catre cea privata.

Directorii Fondului spun: iti dau o derogare, dar cu obligatia de a face ceva pina in 2007, cind ti-ai propus sa devii membru in Uniunea Europeana. Cu alte cuvinte, la capitolul reducerea arieratelor, guvernul nu si-a facut treaba. Plateste pentru asta cu un deficit bugetar nemaiintilnit de mic.

In loc sa cheltuiasca bani, mai cu seama ca se afla in plin avint electoral, guvernul e obligat sa stringa punga, sa faca artificii de tipul trasnsformarii biletelor de tren in tichete de masa. Asta e problema de fond: dependenta companiilor private clientelare de banul public. Asta e pretul pe care-l platesc autoritatile pentru tolerarea politica a neplatilor catre bugetele statului.

Aderarea ar putea pune probleme firmelor private, obisnuite sa obtina contracte cu statul, dirijate pe criterii clientelare si sa nu plateasca taxele si impozitele la zi, daca-si permit asta. Normal ar fi ca guvernul sa declanseze nemilos operatiuni de executare silita, care sa aiba ca finalitate falimentul rau-platnicilor, indiferent de cine este vorba.

Tolerate, aceste naravuri nu se vor corecta, si firmele romŒnesti s-ar prabusi intr-o competitie libera cu cele europene, pentru ca au cistigat clientelar banul”, a spus analistul Ilie Serbanescu.

Matei Paun: confirmare politica

“Fondul inchide ochii pentru ca economia romŒneasca se gaseste intr-o forma mai buna in acest moment. Nu mai planeaza pericolul inflatiei galopante, exista crestere economica, ceva disciplina financiara s-a impus, deficitul bugetar este mic, poate prea mic pentru nevoile tarii. FMI nu poate ignora aceste puncte bune, care definesc stabilitatea macroeconomica.

N-are motive sa nu stampileze o verificare a programului, este de fapt un gest politic. Verdictul Fondului este important pentru agentiile de rating, care s-au grabit, de altfel, sa mareasca nota atribuita imprumuturilor romŒnesti din pietele externe. De asta data insa, verdictul FMI este important pentru UE, care tine sa stie cit de stabila e economia RomŒniei.

Or, pentru europeni conteaza si detaliile, de tipul acumularii arieratelor, Codul Muncii si alte aspecte care trebuie corectate”, a declarat analistul Matei Paun.