Guvernul a aprobat la ultima sedinta proiectul bugetului consolidat pentru 2005, cu un deficit de 1,5 la suta din PIB, pe bazele unei cresteri economice de 5,3 la suta, o rata a inflatiei la sfarsitul anului viitor de 7 la suta si un deficit de cont curent de 5,4 la suta din PIB.
Tinta de inflatie a fost modificata in crestere cu un punct procentual, de la 6 la 7 la suta, la sfarsitul lui 2005.
In acelasi timp, nivelul estimat al deficitului de cont curent este cu 0,2 puncte procentuale din PIB mai ridicat fata cel stabilit in acordul cu FMI.
Mihai Tanasescu:
Prioritatile bugetare, cresterea economica
si protectia sociala
Este un buget echitabil si responsabil. L-am vazut ca un instrument de crestere economica. Exista, dupa cum s-a vazut, sume importante acordate protectiei sociale.
Acesta este un raspuns la nevoile Romaniei. De asemenea, s-au prevazut mai multe fonduri pentru investitiile in infrastructura. Economia Romaniei creste si are nevoie de infrastructura.
Totodata, am prevazut un deficit bugetar foarte mic, de 1,5 la suta, pentru a asigura procesul de dezinflatie.
In linii mari, bugetul pe 2005 are trei componente. Cea de crestere economica, protectia sociala si, nu in ultimul rand, limitarea cresterii preturilor.
Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa: Salariul minim acopera doar inflatia
"Am constatat ca bugetul pe 2005 este relativ populist, in sensul ca forteaza elementele sociale. Tinand cont de experientele din ultimii ani, aceste angajamente de ordin social nu vor fi respectate.
Reducerea fiscalitatii este aplicata intr-un mod nestimulativ pentru investitii. Se reduce impozitul pe profit, dar se accelereaza majorarea accizelor.
Un alt lucru condamnabil este nivelul salariului minim, a carui putere de cumparare va scadea serios. Guvernul a facut bugetul pe un curs mediu la euro de 42.500 de lei.
Aceasta inseamna ca salariul minim va fi de 73 de euro, deci majorarea cu 10,7 la suta nu va acoperi decat inflatia.
Cresterea productivitatii de 6 - 7 la suta nu se regaseste in acest salariu. Daca tineau cont si de acest aspect, ar fi trebuit sa majoreze salariul minim cu 15 - 17 la suta".
Marin Ghercu - Patronatul Roman: Un buget sarac,
ce va fi afectat de platile externe
"Un lucru bun e ca Proiectul de buget pe 2005 a fost incheiat la termen. Dar sa nu uitam ca si acest fapt, ca si majoritatea prevederilor din buget, a tinut de unele reglementari sau recomandari venite de la institutiile financiare internationale (FMI - n.r.).
Nu este un buget perfect, in primul rand pentru ca este sarac, iar nevoile sunt multe. Cel mai mult ne ingrijoreaza suma trecuta in dreptul cheltuielilor bugetare cu dobanzile la datoria externa. Romania trebuie sa plateasca «afara» anul viitor circa un miliard de euro".
Iacob Baciu, presedintele CSDR: Nu am fost consultati
"Nu suntem multumiti de felul in care s-a facut proiectul legii pe buget pe 2005. Intai de toate, lucrul care ne-a deranjat cel mai mult e ca nu am fost consultati inainte de a se lua o decizie.
Am fost chemati la Ministerul de Finante, dar acolo am fost doar ca sa ne arate ce hotarari au luat. Proiectul de buget pe 2005 nu s-a facut de o maniera transparenta.
Din imparteala pe care au facut-o, doar invatamantul o sa aiba o situatie ceva mai buna. In rest nu suntem multumiti. O situatie mai dificila e la agricultura, unde la capitolul imbunatatiri funciare lucrurile nu sunt prea clare".
Stefan Varfalvi,
prim-vicepresedintele UGIR: Nu este foarte sigur daca acesta va fi bugetul pe 2005
"Soarta acestuia depinde de alegerile generale. Daca la putere ramane actualul guvern, aceasta forma a bugetului va supravietui. Un alt guvern probabil ca va vrea sa-si faca alt buget. Acest buget nu intruneste dorintele noastre, dar este conform cu cerintele Comisiei Europene, privind pasii Romaniei spre aderare. Pare totusi putin mai optimist decat bugetele precedente.
Se spera intr-un parcurs bun al economiei".
Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicale
Spiru Haret: Teoretic,
stam mai bine
"Din ce am inteles, invatamantul o sa primeasca in 2005 4,2 la suta din PIB, adica vreo 48 de mii de miliarde de lei. Teoretic, fata de 2003 cand am primit 3,8 la suta din PIB, stam mai bine. Practic, lucrurile nu stau chiar asa deoarece pe noi ne intereseaza cifrele reale. Se pare ca in cei 4,2 la suta o sa fie incluse si veniturile proprii si imprumuturile externe.
Asta inseamna ca situatia nu se va deosebi prea mult fata de 2004. Daca cele 42 de mii de miliarde ar fi fost "curate", fara sa fie amestecate cu veniturile proprii si imprumuturile externe, atunci s-ar fi simtit intr-adevar o schimbare. Pana in 2007 invatamantului trebuie sa i se acorde 7 la suta din PIB.
Pentru realizarea unui asemenea obiectiv primul pas ar fi trebuit sa fie mult mai serios".
