Dacă la alte infracţiuni romanii sint remarcaţi in lume, de exemplu la furturile pe Internet, cind e vorba de falsificarea bancnotelor sint de-a dreptul ageamii. Ne aflăm pe ultimele locuri intr-un clasament al statelor de origine a banilor falşi, in vreme ce bulgarii figurează in statisticile europene drept cei mai prolifici falsificatori.
Introducerea de către BNR a bancnotelor pe suport de polimeri este cea care i-a făcut aproape să se lase păgubaşi pe amatorii de contrafaceri. Cu toate acestea, in primele 9 luni din 2004, 68 de milioane de lei falşi au fost scoşi din circuitul economico-financiar, spune Florin Raportaru, şeful Seviciului de specialitate al Poliţiei Romane.
Din această sumă, o bună parte a fost depistată la banca centrală cu prilejul retragerii de pe piaţă a bancnotelor cu valoarea nominală de 50.000 de lei, emisiunea pe hirtie. Sint cazuri, este adevărat puţine, in care s-a incercat falsificarea bancnotelor din plastic, preferate fiind, pentru amortizarea rapidă a cheltuielilor, cele de 500.
000, respectiv de 1.000.000 de lei.
Polimerul – coşmarul falsificatorilor
Dacă de departe bancnotele par a reproduce fidel originalul, imediat ce le atingi iţi dai seama că este un fals. In lipsa materiei prime obligatorii pentru obţinerea unui fals reuşit, infractorii incearcă marea cu degetul folosind hirtie care se găseşte prin librării.
La sediul Oficiului Naţional Central pentru Combaterea Falsului de Monedă, am ţinut in mină astfel de bancnote, depistate de ofiţerii specializaţi. Amatorism complet, nici măcar fereastra de polimer transparentă nu era prezentă la bancnota de 1 milion, in vreme ce la cea de 500.000 celofanul folosit era de foarte proastă calitate.
Plasarea de astfel de falsuri grosolane poate avea eventual şanse de succes doar noaptea şi dacă „beneficiarii“ se află in stare avansată de ebrietate. De altfel, ofiţerii specializaţi ne-au declarat că falsurile de monedă naţională sint depistate cel mai tirziu la cea de-a doua incercare de plasare pe piaţă.
Pe de altă parte, falsificarea profesionistă a leilor este nerentabilă. Nu-şi justifică costurile - cea mai valoroasă bancnotă, de 1.000.000 de lei, abia este echivalentul a 24 de euro.
Pentru contrafacerea banilor, 12 ani de puşcărie
Falsificarea de monedă este considerată peste tot in lume cea mai gravă dintre infracţiunile de fals, din cauza prejudiciului creat.
In ceea ce priveşte pagubele cauzate, punerea in circulaţie a unei bancnote false se deosebeşte de oricare altă infracţiune, in sensul că prejudiciul nu este dat de valoarea sa, ci de numărul de operaţiuni in care a fost implicată, pentru că la fiecare operaţiune se achiziţionează ceva echivalent cu valoarea sa reală
fără să se plătească nimic. Legislaţia romană pedepseşte falsificarea de monedă şi răspindirea falsului cu inchisoare de la 3 la 12 ani.
Bancnote cu microcipuri
Aprecierea continuă a monedei europene in faţa dolarului american o face mai atractivă pentru falsi½catorii din intreaga lume, a informat recent Europol.
Pentru contracararea falsurilor, Banca Centrală Europeană (BCE), in colaborare cu concernul japonez Hitachi, pune la punct ultimele detalii pentru emiterea, la sfirşitul deceniului, a unei noi generaţii de bancnote europene, prevăzute cu cipuri electronice.
Microsenzorii vor avea grosimea de o treime de milimetru şi vor putea transmite 128 de biţi de informaţie privind seria, numărul şi data fabricaţiei. In primul semestru al acestui an, 307.000 de bancnote euro false au fost retrase din circulaţie in lume. Bancnota de 50 de euro a reprezentat 44% din totalul falsurilor descoperite.
Maşina de tocat bani
La BNR există nu mai puţin de şase maşini de procesat banii care se numără zilnic in instituţie. Utilajele costă citeva milioane de dolari şi distrug anual cam aceeaşi sumă apropiată. Au capacitatea de a număra, sorta, respectiv toca circa 7 milioane de bancnote zilnic, cu o viteză de 78.000 pe oră.
Fiecare bancnotă este verificată cu 6 rinduri de senzori, care controlează autenticitatea cernelii şi a hirtiei, respectarea dimensiunilor standard, precum şi semnele autentice luminoase. In urma acestei operaţiuni, bancnotele bune sint repuse in circulaţie, cele uzate sint distruse, iar cele false sint predate Poliţiei.
Sint bani găuriţi, arşi, scrişi, lipiţi sau inscripţionaţi cu mesaje obscene. Maşinile au posibilitatea de a indentifica banca de unde provine fiecare bancnotă. Banii respinşi ca uzaţi sint verificaţi incă o dată, după care sint distruşi. Computerul decide care vor merge la tocat şi care nu.
Bancnotele false sau suspecte de fals se colectează intr-un buzunar separat şi au două destinaţii: Serviciul specializat din cadrul Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate şi Comisia de studiere a falsurilor.
