Judecatorul Emil Ghergut, presedintele Biroului Electoral Central, a reusit practic sa puna la indoiala credibilitatea institutiilor statului. "Performanta" s-a datorat modului in care a gestionat criza determinata de contestatiile depuse de Alianta D.A.
Chiar daca alegerile din turul intai au fost validate, iar contestatiile referitoare la posibilele fraude electorale - solutionate, imaginea scrutinului din noiembrie 2004 va fi multa vreme de acum inainte asociata cu acest personaj desprins din perioada de trista amintire cand Justitia era doar o anexa a partidului.
Cu o incetineala enervanta si o incoerenta scandaloasa, BEC a reusit - in cele din urma - sa iasa public cu o explicatie pentru numaratoarea gresita a voturilor, intarziere de natura a alimenta suspiciunile privind eventualele fraude. Ca sa nu mai vorbim de circoteca voturilor nule, numarate dupa metoda Pristanda, astfel incat numai dl. Camenita Pasca stie unde anume a coborat steagul.
Bomboana pe coliva a pus-o insa Emil Ghergut, magistrat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, abia in momentul in care s-a apucat sa faca pe fata politica, afirmand ca Traian Basescu nu a castigat alegerile, desi s-a laudat ca va iesi castigator din primul tur.
E greu de pus o eticheta unei asemenea iesiri publice: prostie, incompetenta sau inregimentare politica? Aceasta declaratie facuta de presedintele BEC, de meserie judecator, si nu politician - persoana care ar fi trebuit sa reprezinte garantul echidistantei, corectitudinii si legalitatii procesului electoral - a aruncat practic Romania in trecut, dar si pe paginile intai ale presei
internationale.
Iar criticile externe vizavi de slabiciunea democratiei romanesti au fost pe masura declaratiei iresponsabile a lui Emil Ghergut. Aceasta a produs indignare pana si in randul unor colegi de-ai judecatorului.
Astfel, in urma cu doua zile, Nineta Anghelina, membru in Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) si, de asemenea, judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a afirmat raspicat: "Emil Ghergut, prin afirmatiile pe care le-a facut, a incalcat Statutul Magistratilor si a lasat o imagine jalnica prin modul in care s-a prezentat.
Suspiciunea cazului Ghergut va plana foarte multa vreme asupra imaginii magistraturii. Este nedrept sa fim judecati si asimilati dupa imaginea jalnica creata de Emil Ghergut. Ar fi nedrept sa ne prefacem ca lucrurile sunt in ordine, atata vreme cat imaginea Justitiei creata de acest magistrat este jalnica".
In mod normal, o persoana publica implicata intr-un asemenea scandal si-ar fi dat demisia.
Cum Emil Ghergut nu a avut bunul-simt sa-si dea demisia nici din functia de presedinte al BEC, nici din cea de judecator, ramane ca altii sa actioneze in locul lui, pentru ca - dincolo de conotatiile politice interne si externe ale acestui scandal - "victima colaterala" este insasi imaginea Justitiei romane.
In conditiile in care legea interzice judecatorilor si procurorilor, in mod expres, sub sanctiunea excluderii din magistratura, sa faca politica si sa-si exprime convingerile politice, cazul "Emil Ghergut" este, din acest moment, de competenta organelor jurisdictionale ale magistraturii.
Numai acestea pot spala imaginea Justitiei si pot da un semnal clar in sensul delimitarii de persoane si atitudini care nu-i fac cinste. Din nefericire, acest semnal nu numai ca nu a fost dat, dar se incearca tergiversarea luarii unei masuri.
Astfel, dupa o saptamana de la inregistrarea plangerii impotriva lui Emil Ghergut, Consiliul Superior al Magistraturii nu a trimis inca "dosarul" acestuia Consiliului de conducere al Inaltei Curti in vederea demararii cercetarii prealabile prevazute de lege.
O situatie de exceptie, cum este cazul judecatorului Ghergut, ar fi impus o reactie mai rapida din partea CSM, miza nefiind numai cariera unui magistrat, ci chiar independenta Justitiei, pusa si mai serios sub semnul intrebarii dupa ce presedintele BEC a pus "tunurile" pe Traian Basescu si Alianta D.A.
Dupa ce, ani de zile, Capitolul 24 - Justitie si Afaceri Interne - a fost puternic criticat in rapoartele de tara, dupa ce responsabilii UE si o serie de organizatii neguvernamentale au acuzat guvernul de la Bucuresti de imixtiuni in actul de Justitie si de numiri politice in magistratura, a aparut "episodul Ghergut".
Iar acest episod vine sa dea peste cap toate progresele - si asa chinuite - facute de Romania in domeniul reformei Justitiei, exact in momentul in care, la Bruxelles, se anunta incheierea "tehnica" a negocierilor cu Uniunea Europeana.
