de Daniel Daianu

"Golurile" bugetului public

de Daniel Daianu     Jurnalul National
Miercuri, 23 februarie 2005, 0:00


S-a iscat o mare controversa privind "golurile" la bugetul public. Se vorbeste chiar de un audit extern care sa lamureasca situatia. Dar ideea unui audit extern nu este magulitoare pentru Romania.

Iar o verificare a fost, oricum, realizata de expertii FMI. In plus, lucrurile nu sunt atat de neclare cum le prezinta unii.

Pentru cetatean, disputa poate deveni confuza in masura in care nu se lamuresc cateva aspecte. Trebuie astfel subliniat ca regula fundamentala a constructiei bugetului este ca nu se pot prevedea cheltuieli fara precizarea sursei de finantare.

Altfel spus, cand bugetul se planifica cu un deficit, o sursa de finantare este, automat, efectuarea de imprumuturi – pe piata creditului intern, fie la extern. Deci nu existenta unui deficit bugetar programat echivaleaza cu "gol" la buget.

Drept este ca deficitul bugetar programat (tinta de deficit) este un parametru de baza al politicii macroeconomice; cel mai adesea, un deficit mare nu ajuta stabilitatea economica a unei tari. De exemplu.

In situatia economiei romanesti in 2005, un deficit bugetar sub 1% (FMI-ul insista pentru un deficit de 0,4-0,5%) este necesar pentru a sprijini dezinflatia si a limita cresterea deficitelor externe.

Este de facut distinctia intre deficitul bugetar programat si deficitul rezultat din executia bugetara. Economia este un organism viu si se supune influentelor multor factori, care ii pot devia evolutia reala de la cea imaginata.

Executia bugetara depinde de dinamica PIB-ului (cresterea mai rapida aduce, indeobste, incasari mai mari), de colectarea taxelor si impozitelor, de inflatie (dezinflatia mai accentuata poate reduce venituri bugetare), de evolutia cursului valutar (aprecierea mai puternica a monedei autohtone diminueaza unele venituri bugetare si viceversa) etc.

In Romania, in mod traditional, executia bugetara s-a efectuat "cu frana trasa" din motive originand in variabilitatea mare a mediului economic. Rectificari bugetare au fost frecvente si o procedura adesea utilizata de a acoperi sau preveni "goluri" la buget a fost amanarea de cheltuieli pana in ultimele luni ale executiei bugetare.

Asa s-a intamplat si in 2004, cand deficitul de 1,2% din PIB s-a realizat in ultimele doua luni, in perioada de campanie electorala. Fostul guvern a si facut angajamente asupra bugetului pe 2005 dupa ce proiectul fusese inaintat Parlamentului.

Deficitul bugetar programat (dupa rectificare) pentru 2004 a fost de 1,64% din PIB.

Aceasta cifra arata ca grosul deficitului de cont curent in acel an (deficitul a fost de 7,8% dupa metodologia care include profituri nepatriate si 6,9% dupa cea clasica) s-a datorat sectorului nebugetar si explica de ce tinta de deficit bugetar pentru 2005 este inferioara deficitului executiei bugetare din anul precedent.

Logica este ca, presupunand o continuare a cresterii creditului neguvernamental, limitarea deficitului de cont curent reclama o scadere a deficitului bugetar.

Se desprinde o concluzie: orice guvern ar fi fost ar fi fost nevoit sa refaca proiectul de buget pentru 2005, sa asume o tinta de deficit bugetar sub 1% din PIB. Un Guvern PSD ar fi avut de acoperit "goluri" bugetare care includeau angajamente neacoperite de fostul proiect de buget.

Iar Guvernul Tariceanu este obligat sa tina cont de posibile/probabile efecte ale introducerii cotei unice si ale recalcularii pensiilor.

Disputa privind "golurile", prin urmare, nu priveste, esentialmente, lipsa de surse pentru finantarea bugetului public, ci relatia intre politica bugetara, influente ale anului electoral si situatia macroeconomica a tarii. Deficitele cvasifiscale raman importante si pot greva bugetul public in viitor; ele si accentueaza deficitele externe.

De aceea, deficitul bugetar trebuie judecat impreuna cu pierderile companiilor de stat. Pe de alta parte, deficitele bugetului consolidat in Romania arata o consolidare a finantelor publice in ultimii ani, care a ajutat dezinflatia. Iar comparatia cu alte tari ce au intrat in UE in 2004 nu dezavantajeaza tara noastra.

Ce conteaza acum este ca finantele publice sa fie consolidate in continuare prin diminuarea deficitelor cvasifiscale si o programare bugetara multianuala care sa internalizeze prevederile Acquis-ului comunitar, reforma sistemului de pensii etc.

In acelasi timp, constructia bugetului pe 2005 trebuie sa tina cont de imponderabile in crestere ale mediului economic in 2005; ma refer la evolutia incasarilor la buget (o atitudine ferma impotriva rau-platnicilor va mari incasarile), evolutia cursului de schimb al leului, evolutia comertului exterior, trecerea la tintirea directa a inflatiei etc.



















55 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri