Guvernul pare sa fi castigat un ragaz in fata sindicatelor, dupa decizia de saptamana trecuta a Curtii de Apel care a declarat ilegala greva mecanicilor de locomotiva. Dar pare sa fie mai degraba linistea dinaintea furtunii.
Angajatii din sectorul public, din domenii diferite, par hotarati sa confrunte administratia in urmatoarele cateva luni si sa o acuze de nerespectarea promisiunilor electorale. Nici greva de la CFR nu e neaparat terminata.
Decizia Curtii de Apel a fost tendentioasa, dat fiind ca s-a bazat pe argumentul conducerii cum ca greva punea in pericol securitatea calatorilor, exact acelasi argument folosit pentru contestarea actiunii in urma cu trei saptamani. Asa ca ramane neclar ce s-a modificat intre timp, de a facut instanta sa-si anuleze decizia.
Mecanicii de locomotiva nu si-au indeplinit obiectivele si e doar o problema de timp inainte ca ei sa gaseasca un pretext legal pentru reluarea disputei. Orice ar decide Curtea, situatia din domeniu nu va fi una calma, pana nu se va ajunge la un acord.
In al doilea rand, greva separata a diferitelor segmente din caile ferate, care a paralizat reteaua in fiecare zi intre 7 si 11 dimineata acum doua saptamani, poate fi reluata dupa cele 30 de zile de suspendare, decizie ordonata de instanta.
Acest blocaj a fost declarat ilegal deoarece, combinat cu greva mecanicilor de locomotiva, a adus traficul pe calea ferata la mai putin de 30%, cat prevedea legea. Greva mecanicilor de locomotiva fiind acum incheiata, conducerea va avea mai putine motive sa spuna ca o a doua greva incalca legea. Problemele pot reveni in trei saptamani, afectandu-le multora planurile de vacanta.
Profesorii constituie alt grup care are motive speciale de a purta pica actualului Guvern. Manifestul electoral PNL-PD de anul trecut a promis dublarea salariilor din acest sector. Dar profesorilor li se spune acum ca pana si cresterea salariala modesta planificata pentru octombrie si adoptata deja prin ordonanta de urgenta trebuie sa fie amanata pana in ianuarie, ca urmare a cererilor FMI.
Guvernul trebuie sa explice cum si cand intentioneaza sa-si respecte angajamentele electorale, precum si promisiunea de anul trecut privind cresterea salariului minim, a salariului mediu si a pensiilor. Un esec in ce priveste respectarea acestor promisiuni echivaleaza cu ruperea contractului cu electoratul, iar acuzatiile aduse FMI pur si simplu nu vor fi de ajuns.
O grupare politica responsabila trebuie sa tina cont de realitatile financiare atunci cand isi elaboreaza programul, in loc sa promita orice pentru a fi aleasa si sa-si ignore angajamentele o data ce ajunge la putere.
Judecand dupa felul in care a fost tratata greva din caile ferate, guvernul va incerca probabil sa infranga sindicatele din educatie cu argumente privind legalitatea actiunii, in loc de a confrunta problemele reale din acest sector.
Dar, in cele din urma, folosind instantele pentru a-i impiedica pe angajati sa-si exercite drepturile legale, administratia va obtine victorii inselatoare si prea costisitoare.
Profesorii, de exemplu, vor fi din ce in ce mai tentati sa-si abandoneze profesia, iar angajarea de noi absolventi va deveni din ce in ce mai dificila, tinerii talentati cautand cariere alternative care le vor permite un trai decent.
Guvernul trebuie sa caute solutii care sa nu conduca la incalcarea disciplinei bugetare. Ar putea atrage, de exemplu, fonduri de la institutiile financiare internationale pentru dezvoltarea unor sectoare- cheie, precum cel al educatiei, sau lua in considerare modul de implicare mai mare a sectorului privat.
In loc sa procedeze astfel, administratia pare sa se ascunda in spatele cerintelor FMI pentru a evita responsabilitatea aplicarii promisiunilor electorale sau reformarii unor domenii-cheie. Este foarte probabil ca administratia sa aiba de infruntat vremuri grele, atat timp cat nu arata mai multa imaginatie in rezolvarea problemelor tarii.
