Simpozion la Mangalia cu vedete din strainatate

de Dani Rockhoff, Germania     HotNews.ro
Luni, 5 septembrie 2005, 0:00


Ca orice emisiune regizata de TVR International, si Simpozionul de la Mangalia din 6-9 august si-a avut vedetele sale. Nu doar cele proprii, ale televiziunii, ci si unul-altul dintre diasporeni care mereu au iesit la rampa in aplauzele, vociferarile sau barfele pe la colturi ale publicului.

Se pare ca pentru unii delegati ai asociatiilor din strainatate la reuniune (acum la a treia editie), interventiile zgomotoase la si pe langa subiect sunt „teme de casa” fixe, indiferent de contextul discutiei. Aceasta nu inseamna ca Simpozionul s-ar fi caracterizat cumva prin neseriozitate. Dimpotriva...

Recalibrarea politicii Romaniei fata de romanii de pretutindeni

In prima zi a Simpozionului s-au detaliat la pupitru, in prezenta si cu contributia prim-ministrului Calin Popescu-Tariceanu si a lui Theodor Melescanu, vicepresedinte PNL si vicepresedinte al Senatului Romaniei, politicile statului roman in relatia cu romanii din strainatate.

Melescanu a punctat existenta unei „viziuni politice in reevaluarea parteneriatului” dintre institutiile statului roman abilitate si mediul asociativ romanesc de peste hotare.

Tot el s-a referit la intentia la nivel de conducere centrala, de asociere a romanilor de peste granite la viata politica a Romaniei, asigurare a reprezentativitatii acestora pana la nivel de Parlament, precum si la propunerea unui proiect de lege a romanilor de pretutindeni „fara culoare politica partizana”.

Premierul Tariceanu a sustinut o mutatie de atitudine a Bucurestiului fata de emigratia romana, in sensul „refacerii relatiilor cu aceasta”, el mentionand ca punct de pornire personal al acestui proces, o discutie cu Horia Roman Patapievici.

Nu s-a facut insa nici o referire la cauzele deteriorarii anterioare a acestei relatii, sorgintele „gardurilor est-vest cu ghimpi”, monitorizate la nivel de inalta politica romaneasca si straina, insa cu siguranta nedorite de romanii marginasi tarii-mama sau de expatriatii refugiati in lumea larga din motive politice sau economice.

Doru Novacovici, presedintele Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi cu sediul la Paris, a pronuntat chiar cuvantul „reconciliere”, mai ales cu exilul romanesc, el solicitand un raspuns categoric si in timp precis delimitat, la propunerile si discutiile demarate inca acum 12 ani, de reprezentare a romanilor din strainatate la cel mai inalt nivel legislativ in tara.

Implicarea politica pare a nu fi fost pe gustul tuturor reprezentantilor de asociatii, unele dintre acestea avand stipulata nealinierea politica si religioasa in statutul de functionare.

Cu toate acestea, numirea prin decizie prim-ministeriala a unui diasporean, Mihai Dragu, in functia de sub-secretar de stat al Departamantului pentru Relatiile cu Romanii de Pretutindeni (DRRP) vine in sprijinul evidentei unei intentii de politizare a acestei structuri, date fiind declaratiile acestui, -dupa spusele sale- membru-fondator PD, pe care le vom reda, cu amanunte, intr-un interviu luat

in 8 august la Mangalia.

Ghetto-ul din Spania

In zilele premergatoare Simpozionului, a avut loc la frontierele de vest ale Romaniei cea mai intensa actiune de confiscare a pasapoartelor romanilor cu vize expirate de vizita, sau lucru in strainatate. Aceasta masura a fost aplicata, fara amendament anterior al Ministerului Afacerilor Interne, cu justificarea ca „Ordonanta Guvernului nr.

84 a fost emisa si facuta publica in 2003, insa neaplicata pana acum”, dupa spusele ministrului MAI Vasile Blaga, prezent la Simpozionul de la Centrul cultural „Euxin” din Mangalia. Aceasta ordonanta se refera la refuzarea
sau retragerea pasaportului unui cetatean roman, care a savarsit in strainatate fapte care sa aduca atingere intereselor si imaginii Romaniei, sau in situatia in care a practicat cersetoria.

Momentul aplicarii ordonantei a fost in perioada de varf de concedii, „prada” la frontiere ridicandu-se la peste 3000 de pasapoarte confiscate. Putini dintre cei cu pasapoarte confiscate si le-au cerut inapoi.

Altii, auzind de „napasta”, s-au intors inapoi de la frontiera maghiara, iar cateva sute de mii in situatii similare stau ascunsi, mai ales in Italia si Spania, asteptand probabil vremuri mai blande.

Din spusele ministrului Blaga, intreaga politie de frontiera a fost detasata la frontierele de vest, unde presiunile au fost in vara enorme, au fost arestate ture intregi de lucratori vamali la Bors si Nadlac si se intentioneaza initierea unui „test de integritate” la vamesi si politistii de frontiera.

Intre 28-30 august, ministrul Blaga se intalneste la Berlin cu omologul lui german Otto Schilly, a carui insistenta si competenta in recomandarea unor sisteme sofisticate de securizare a granitelor e binecunoscuta. De aceasta experienta germana vor beneficia probabil, in curand, si frontierele romanesti.

Aceasta nu rezolva insa momentan situatia celor peste 300.000 de ilegali din Spania, in majoritate de etnie rroma, dupa spusele reprezentantilor la Simpozion ai unor asociatii din Castellon si Barcelona.

Cu un impresionant patetism, Diana Dinu, presedinta Asociatiei Intreprinzatorilor Romani din Barcelona, sustinuta de presedintele asociatiei rromilor din Spania, Gelu Feraru, au incercat sa atraga atentia asupra situatiei disperate a acestei comunitati de origine romana, dar aflandu-se in conditii de ilegalitate in Spania, partial voita, partial intretinuta de dificultatea de „a iesi la lumina”

si a-si obtine documente de identitate romanesti. Exista si supozitii ca acesti rroma ar proveni nu numai din Romania, ci si din alte tari, desi majoritatea se revendica a fi romani.

Ghetto-ul ilegalilor din Spania intretine un mediu de infractionalitate marunta („de vitrina”, dupa spusele ministrului Blaga) crescuta, insa cu atat mai periculoasa, prin nerezolvare si represie, in conditiile unei legislatii europene aplicate rigid si la alte standarde, decat cele ale unui fenomen social recent , cum e masiva emigrare economica, ce devanseaza mecanismele legislativului si

birocratiei de stat.

Cu un fenomen asemanator fost confruntata si Germania in anii 90, la navala „hoardelor din Est” dupa caderea Cortinei de Fier si a Zidului Berlinului. Nemtii au „rezolvat” situatia cu sange rece si tenacitate, expulzand mai toti ilegalii si solicitantii de azil politic, infractori sau nu, in timp de maximum 5 ani.

Unii romani s-au descurcat, altii au emigrat catre tari mai calde in atmosfera si in suflet, sau au trecut peste ocean, uitand, pentru o vreme, mama, tata, casa si limba romaneasca.



















105 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică