Angela Merkel si Gerhard Schroeder sustin amandoi ca au castigat postul de cancelar

de Andreea Bratosin     Gandul
Marţi, 20 septembrie 2005, 0:00


Cele mai putin concludente alegeri din istoria postbelica a Germaniei s-au incheiat cu un rezultat incert, insa previzibil: nici una dintre coalitiile deja configurate nu a atras suficiente voturi pentru a putea forma un guvern stabil.

Pentru prima oara dupa multa vreme, nu au existat invinsi si invingatori in cursa electorala, ci doar dezamagiti. Uniunea Crestin-Democrata (CDU) a Angelei Merkel a obtinut, impreuna cu aripa sa bavareza condusa de Edmund Stoiber, 35,2 la suta dintre sufragii, echivalentul a 225 de locuri in Bundestag.

Rezultatul, desi superior celui obtinut de orice alt partid, este unul dintre cele mai slabe din istoria recenta a Uniunii, unii dintre liderii acesteia calificandu-l chiar de-a dreptul ca pe un esec datorat, in primul rand, performantelor neconvingatoare ale doamnei Merkel.

Liberalii – aliatii crestin-democratilor in coalitia preelectorala – au inregistrat, in schimb, una dintre cele mai bune performante din ultima vreme, obtinand 9,8 la suta din voturi si 61 de mandate in Bundestag.

Impreuna, cele doua formatiuni nu intrunesc cele 307 mandate necesare pentru asigurarea majoritatii absolute in camera inferioara a legislativului german.

Nici social-democratii (SPD) cancelarului Gerhard Schroeder nu s-au putut declara invingatori, desi au rasuflat usurati vazand ca pierderile electorale s-au dovedit mult mai mici decat anticipasera: cu 34,3 la suta din voturi, SPD detine 222 de locuri in Bundestag, cu trei mai putin decat adversarii crestin-democrati.

Partenerii lor de coalitie, ecologistii ministrului de externe Joschka Fischer, au obtinut 8,2 la suta din voturi si 51 de mandate – performanta nu prea rea pentru un partid aflat de sapte ani la guvernare, dar nici stralucita.

Ultima formatiune calificata pentru Bundestag, Partidul Stangii (fostii comunisti din Germania de Est), a beneficiat de pe urma scaderii popularitatii partidelor traditionale, obtinand 8,7 la suta din voturi (dublu fata de procentul de la alegerile din 2002) si 54 de mandate in Bundestag.

Din cauza acestei victorii a stangii dure est-germane – ostracizata de toate celelalte formatiuni, care nici nu vor sa ia in discutie vreo alianta cu partidul lui Gregor Gysi – combinatiile post-electorale in vederea formarii unui nou guvern sunt limitate, fiecare dintre acestea avand sanse destul de reduse de realizare.


Marea coalitie – singura sansa de iesire din impas?
Matematic, singura coalitie care ar putea garanta stabilitatea viitorului cabinet federal ar fi cea formata din cei doi rivali istorici, crestin-democratii si social-democratii. In istoria Germaniei, astfel de coalitii s-au mai format pentru binele natiunii si au rezistat foarte bine.

Unii analisti opineaza ca aceasta solutie ar fi salutara pentru viitorul tarii, cele doua formatiuni controland impreuna 70 la suta din Bundestag, ceea ce le-ar oferi puterea incontestabila de a aplica rapid reformele atat de necesare pentru redresarea economica a Germaniei (reforme la care fiecare dintre ele s-au angajat in

campania electorala). Oricat ar parea de ciudat, programele celor doua formatiunii nu sunt incompatibile, un compromis de guvernare nefiind imposibil de imaginat. Cel mai mare obstacol in calea acestei solutii aproape idilice este, insa, incompatibilitatea dintre personalitatile celor doi candidati la functia de cancelar.

Gerhard Schroeder si Angela Merkel – care sustin, fiecare, ca rezultatul obtinut la scrutinul de duminica le da dreptul de a revendica functia de cancelar – par incapabili de a colabora.

Angela Merkel nu a exclus posibilitatea formarii unei mari coalitii cu SPD, insa numai cu conditia ca ea insasi sa conduca aceasta coalitie. Gerhard Schroeder nu a exclus nici el alianta cu adversarii politici, insa nici nu concepe ca partidul sau sa-i fie subordonat doamnei Merkel.

Cum pare greu de imaginat ca CDU ar accepta sa faca parte dintr-un guvern condus de Gerhard Schroeder, negocierile pentru formarea viitorului cabinet federal se anunta foarte complicate.
Alte formule de guvernare par si mai greu de realizat.

Teoretic, liberalii s-ar putea lasa convinsi sa faca parte dintr-o „coalitie-semafor": rosu-galben-verde (rosu fiind culoarea SPD, galben, cea liberala, si verde, cea a ecologistilor), dupa cum si ecologistii ar putea intra intr-o alianta cu crestin-democratii si liberalii.

Liderii celor doua partide au exclus din start aceasta posibilitate, insa parerile lor s-ar putea schimba, eventual, in functie de conjunctura politica. Analistii cred ca mai degraba liberalii si-ar putea schimba tabara politica (in definitiv, n-ar fi pentru prima oara).

Ecologistii lui Joschka Fischer nu pot risca pierderea electoratului de baza (foarte stabil, asa cum a demonstrat-o si ultimul scrutin) printr-o alianta calificata de liderii Verzilor drept „contra naturii".
Noul cabinet – abia din octombrie
Desi partidele au inceput deja negocierile pentru formarea viitorului cabinet, rezultatul final al scrutinului nu va fi cunoscut decat la 2 octombrie, cand va avea loc scrutinul partial in Dresda. In acest land, alegerile au fost amanate din cauza mortii, la 8 septembrie, a candidatei extremei drepte, Kerstin Lorenz.

Aceasta circumscriptie – cu 220 000 de alegatori – n-ar trebui sa modifice semnificativ rezultatele alegerilor federale, insa ar putea opera o departajare mai clara intre SPD si CDU in numarul de locuri in Bundestag, raport de forte care va conditiona atribuirea cancelariei intr-o eventuala „mare coalitie".

In final, ultimul cuvant l-ar putea avea presedintele federal Horst Kohler, care va incredinta mandatul formarii viitorului guvern acelei personalitati pe care o va considera capabila sa atraga o majoritate in Bundestag.

In ultima instanta – in cazul in care nu se va ajunge la nici un acord intre principalele partide si guvernul minoritar condus de doamna Merkel va fi respins de doua ori in Bundestag, s-ar putea convoca, din nou, alegeri anticipate in luna ianuarie a anului viitor.

Aceasta perspectiva ar avea consecinte nefavorabile nu doar asupra economiei germane, ci si asupra celorlalte economii europene si ar provoca, spun analistii, o noua depreciere a monedei euro. Deja rezultatul incert de ieri a provocat deprecierea euro cu 1% si a starnit confuzie pe pietele financiare.















45 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri