In Romania este cunoscut ca regizor al serialului „Twin Peaks". Cinefilii il stiu datorita filmelor „Mulholland Drive" si „Blue Velvet". David Lynch este insa un personaj interesant si, totodata, la fel de straniu ca filmele pe care le regizeaza.

Rep: Sinteti regizor, scenograf, actor si compozitor pentru filmele pe care le realizati. Considerati ca rolul unui regizor este acela de a fi un „artist total"?

D.L: Mie imi place sa fac toate lucrurile astea, dar ca regizor trebuie sa ai un impact asupra tuturor elementelor. Si, daca simti ca nu iese totul cum trebuie, sa poti sa modifici acolo unde nu merge bine. Citeodata lucrez la conceptia decorurilor doar din placere.

Dar se intimpla un lucru foarte ciudat: cind te implici in conceptia scenografica, iti vin pe parcurs anumite idei si poti sa ajungi sa schimbi lucrurile intr-un fel in care nici nu te-ai gindit initial.

„Am fumat marijuana, dar nu mi-a placut"

Rep: Apropo de idei, pentru inspiratie vi s-a intimplat sa folositi „stimulente" de genul drogurilor?

D.L: Cind eram in facultate - asta se intimpla prin anii ’60 - era o presiune foarte mare si exista permanent ocazia de a folosi droguri. Mie mi s-a intimplat un lucru foarte ciudat: prietenii care erau consumatori de droguri mi-au spus sa nu cumva sa incerc asa ceva. De ce? Nu stiu. In schimb, am fumat de citeva ori marijuana, dar nu pot sa spun ca mi-a placut.

Rep: Haideti sa vorbim despre filmul care v-a facut celebru in Romania, serialul TV „Twin Peaks". Cum de nu ati mai facut o noua serie, pentru ca serialul s-a bucurat de foarte mare succes, atit la noi, cit si in Statele Unite?

D.L: Compania producatoare, ABC, l-a incheiat. Mie mi-a placut ideea de a continua intr-un fel povestea din „Twin Peaks", mi-au placut actorii care au jucat in film, insa, pentru a produce un serial de o asemenea anvergura, trebuie sa te implici total; devine o slujba permanenta, lucrezi full-time si nu mai faci nimic altceva.

Iar eu nu am vrut asta. Devine o durere de cap…

Rep: Ce inseamna, totusi, pentru dumneavoastra, a regiza? Cine sau ce sinteti atunci cind va regizati filmele?

D.L: Pentru mine, regia inseamna sa traduc o idee intr-un film. Daca ideea este in engleza, eu o traduc in italiana. Pentru ca Italia inseamna cinema. Iei o idee abstracta pe care o ai in minte, pe care o simti in inima, si o transformi in limbaj cinematografic.

E ca intr-un restaurant. Bucatarul-sef ia un peste si il transforma, pentru clienti, intr-un fel bun de mincare sau intr-unul excelent. Asa este si un regizor. Stiu ca ideile vin ca o revelatie, insa trebuie sa le prinzi atunci cind sint la o anumita intensitate. De unele dintre ele te indragostesti si le transformi in idei cinematografice.

Rep: „Eraserhead" este filmul cel mai popularizat pe site-ul dumneavoastra…

D.L: Da, este singurul film care imi apartine si pe care pot sa il vind. De-asta este atit de prezent. Restul filmelor apartin producatorilor.

Urmatorul film, invaluit in mister

Rep: Sa vorbim despre cel mai recent proiect la care lucrati.

D.L: Se numeste „Inland Empire" si se filmeaza in Los Angeles si in Polonia, la Lodz, orasul unde a studiat Roman Polanski. Folosesc pentru prima data sistemul digital si ma bucur de libertatea pe care acesta mi-o ofera in postproductie.

De asemenea, lucrez cu o actrita formidabila, Laura Dern, cu Jeremy Irons, Harry Dean Stanton si cu multi altii. Sper ca vom avea premiera anul viitor, la Festivalul de la Cannes. Nu pot sa va spun decit ca este vorba despre o femeie care are niste probleme si ca totul este invaluit in mister. Inclusiv scenariul.

Rep: Ati mentionat Polonia si Lodz ca locatii ale filmului dumneavoastra. De unde vine interesul pentru aceasta tara?

D.L: Mi-a placut Polonia de cind am fost invitat la un festival de imagine de film. M-am imprietenit cu niste polonezi pe care i-am intilnit acolo si m-am hotarit sa lucrez cu ei. Imi place Polonia iarna, cind totul este friguros, intunecat si gri.

Mie imi place sa fotografiez si am avut ocazia sa vizitez niste fabrici parasite. Mi-am descoperit o noua pasiune legata de peisajele dezolante ale fabricilor.

Rep: Ati putea, eventual, sa veniti sa fotografiati si Copsa Mica, in Transilvania, unde exista o asemenea fabrica, iar localitatea este acoperita cu cenusa.

D.L: Serios? In Transilvania? N-am stiut… As vrea sa merg neaparat, daca se poate, sa fotografiez fabrica respectiva. Mi-ar placea teribil, e nemaipomenit! Ar fi un material fotografic excelent.

Rep: De ce l-ati refuzat pe George Lucas in momentul in care v-a propus sa regizati „Intoarcerea lui Jedi", cel de-al saselea episod al filmului „Star Wars"?

D.L: Pentru ca era proiectul lui, in care eu nu ma regaseam. Nu puteam sa fac eu treaba lui George Lucas. Nici „Dune" nu a fost proiectul meu si a iesit un rateu cinematografic.

Suisuri si coborisuri

Nascut intr-un micut orasel american (deseori prezent in filmele sale), David Keith Lynch si-a petrecut copilaria intr-un stil nomad, calatorind acolo unde o cerea serviciul tatalui sau, om de stiinta. A urmat astfel mai multe scoli. A fost casatorit de doua ori, avind tot atitia copii.

A absolvit o scoala de arta din Philadelphia, aceasta constituind chiar un subiect de inspiratie pentru primul sau film, „Eraserhead" (1977). Succesul l-a obtinut insa trei ani mai tirziu, cind a realizat „The Elephant Man". „Dune" a reprezentat un moment de cadere in cariera sa, fiind un adevarat dezastru comercial.

Avea sa revina insa rapid, cu „Blue Velvet" si, apoi, cu serialul TV „Twin Peaks". Cea mai recenta realizare care a suscitat atentia criticilor a fost „Mulholland Drive", un film foarte bine primit de public.