Alianta Maghiarilor din Vojvodina (SVM) s-a vazut nevoita sa-si tempereze cererile de autonomie, care ar dori sa fie prevazute in noua constitutie a Serbiei, dar incearca sa obtina alte concesii.

Cererile celui mai puternic partid al etnicilor maghiari, Alianta Maghiarilor din Vojvodina, privind autonomia teritoriala au putine sanse de succes, sunt de parere analistii.

Multi vad in asta o tactica a Aliantei de a-si stabiliza pozitia in preferintele electoratului, pozitie in scadere dupa alegerile din septembrie anul trecut, prin obtinerea de concesii majore care sa fie stipulate in Constitutia in curs de elaborare.

SVM doreste ca noua Constitutie a Serbiei sa prevada autonomia a cinci regiuni in care etnicii maghiari sunt majoritari. Ei cer ca in aceste zone limba minoritatii sa aiba statut oficial ca si limba sarba, iar o serie de masuri administrative sa reflecte tabloul etnic al teritoriului respectiv.

Putini cred insa ca aceste cereri au sorti de izbanda, de vreme ce nici unul dintre partidele politice importante de la Belgrad sau din Vojvodina nu este de acord cu ele. In plus, nici Alianta nu se bucura de sprijinul tuturor etnicilor maghiari din regiune.

Vojvodina este o provincie autonoma a Serbiei locuita de peste 20 de etnii diferite. Doua treimi din populatia de aici sunt reprezentate de sarbi, in timp ce maghiarii ocupa locul doi ca pondere cu circa 13 procente. Acestia sunt grupati in nordul provinciei, iar in jur de 40% sunt raspanditi in afara acestei zone.

Alianta participa la guvernarea provinciei, alaturi de Partidul Democrat (DS), Liga Social-Democratilor din Vojvodina (LSV), care cere mai multa autonomie pentru provincie, si alaturi de Forta Serbiei, formatiunea magnatului sarb Bogoljub Karic.

SVM nu are deputati in Parlamentul sarb deoarece coalitia din care face parte nu a reusit sa treaca pragul de 3% prevazut de legea electorala la alegerile din decembrie 2003.

Joaca insa un rol important in Consiliul National Maghiar, organism controversat ce in ultimii doi ani a preluat controlul asupra majoritatii institutiilor de presa de limba maghiara din provincie.

Unul dintre motivele pentru care Constitutia este inca in faza de elaborare, de mai bine de cinci ani, este si problema autonomiei Vojvodinei, subiect asupra caruia nu exista nici o urma de consens fie in provincie, fie in restul tarii.

Cererile maghiarilor privind autonomia au intampinat reactii ostile din partea partidelor sarbe importante care le percep drept un prim pas catre secesiune.

Opozitia cea mai vehementa a venit din partea Partidului Radical Sarb (SRS), nationalist. Fiind cel mai mare partid din Vojvodina si din Serbia, SRS detine cele mai multe din posturile administratiei locale, in multe localitati, inclusiv in capitala provinciei, Novi Sad.

SRS este si cel mai influent partid din Parlamentul sarb, care detine aproape o treime din numarul de mandate.

Liderul actual al partidului, vicepresedintele Tomislav Nikolic, cel care conduce in absenta presedintelui Vojislav Seselj, in prezent inculpat pentru crime de razboi de catre Tribunalul International de la Haga, s-a declarat raspicat impotriva propunerilor Aliantei Maghiarilor din Vojvodina.

La 15 iulie, Nikolic declara pentru cotidianul Dnevnik din Novi Sad ca nu ar trebui sa existe nici o provincie autonoma in Serbia si sa se renunte la ideea de "autoguvernare teritoriala multietnica".

Nici macar moderatul Partid Social-Democrat, condus de presedintele Serbiei Boris Tadic n-a fost de acord cu initiativa Aliantei.

"Partidul nostru nu doreste sa vada noi entitati teritoriale in Vojvodina", a declarat pentru Dnevnik Dusan Petrovic, liderul grupului parlamentar al social-democratilor si membru in comisia parlamentara insarcinata cu elaborarea Constitutiei.

Petrovici a declarat ca provincia nedivizata este cadrul ideal pentru exercitarea drepturilor minoritatilor etnice.

Desi nu a comentat oficial aceasta declaratie, filiala Partidului Social-Democrat din provincie a interpretat-o ca pe o dezaprobare a cererilor de autonomie.

Partenerii de coalitie ai Aliantei Maghiarilor din Vojvodina de la nivel regional n-au sprijinit nici ei prea mult aceasta initiativa. Liga Social-Democratilor din Vojvodina (LSV) s-a importivit si ea vehement cererii de autoguvernare a minoritatilor etnice. Emil Fejzulahi, membru in comitetul de conducere al LSV, s-a raliat opiniei democratilor.

"Vedem in Vojvodina nedivizata cadrul propice pentru conservarea si perpetuarea identitatii nationale a tuturor etniilor", a spus el.

Pe de alta parte, Alianta maghiarilor din Vojvodina nu se opune extinderii conceptului de autonomie, asa cum pretinde LSV.

Alaturi de partenerii sai din coalitie, Alianta Maghiarilor din Vojvodina vrea ca noua Constitutie a Serbiei sa acorde mai multa putere organelor legislative si executive din provincie, precum si mai multe prerogative in privinta sistemului de impozitare.

Unul dintre punctele slabe ale Aliantei este faptul ca nu se bucura de sprijinul tuturor maghiarilor din Vojvodina.

Desi la alegerile locale din septembrie 2004 Alianta a invins alte partide ale etnicilor maghiari, influenta sa a scazut in perioada 2000-2004 cand se afla la putere alaturi de Opozitia Democrata din Serbia (DOS) si controla 7 din cele 50 de primarii din provincie.

La alegerile din septembrie 2004 Alianta a pierdut puterea in trei municipalitati, Ada, Kanjiza si Coka, si a suferit o pierdere catastrofala la Becej, unde etnicii maghiari constituie jumatate din populatie. Formatiunea detine acum doar patru municipalitati.

O problema cu care se confrunta este faptul ca un procent semnificativ din etnicii maghiari nu voteaza pentru reprezentantii lor, ci pentru partidele sarbe mari, sau pentru alte partide regionale din Vojvodina.

Iar multi dintre maghiari nu acorda prea mult credit reprezentantilor SVM considerand ca actiunile lor sunt populiste.

"Aceasta este piatra de incercare pentru SVM, sa recastige monopolul politic in toate zonele populate in majoritate de maghiari, chiar si acolo unde au pierdut in alegerile anterioare", a declarat Viktor Kovács din Ada adaugand: "As spune ca este timpul pentru integrare.

Vojvodina are nevoie de unitate in fata guvernului de la Belgrad pentru a obtine autonomie mai multa, dar in acelasi timp trebuie sa evite orice tentativa de separatism".

"Aceasta propunere este o utopie", a declarat un alt etnic maghiar, om de afaceri din Ada. "Este cu siguranta inacceptabila.

Daca noua maghiarilor ni s-ar garanta aceste drepturi, bosniacii din Sandzak ar fi si ei indreptatiti sa ceara aceleasi drepturi, ceea cea ar fi o aventura politica riscanta, pe care nici macar partidele pro-democratice din Serbia nu ar accepta-o".

Acesta impartaseste opinia conationalului sau, Kovács, conform careia Alianta Maghiarilor ar obtine mai mult daca s-ar alatura Ligii Social Democrate si Partidului Social Democrat care cer autonomia Vojvodinei ca intreg si mai multa putere de decizie pe plan local.

Laura Kovács, jurnalist din Subotica, agreeaza mai mult cererile SVM, desi si ea se indoieste ca actualul climat din Serbia ar fi favorabil unei astfel de solutii.

Altii ridica problema celor 40% de etnici maghiari care ar ramane in afara zonei autonome asa cum este ea vazuta de SVM. "Mai mult de jumatate dintre maghiari locuiesc in aceste cinci localitati, asadar cealalta jumatate s-ar gasi intr-o pozitie dezavantajata", apreciaza Emil Fejzulahi, reprezentant al LSV.

Cunoscand parerile amestecate fata de initiativa SVM, chiar si in interiorul comunitatii maghiare, multi se intreaba ce se ascunde in spatele acestor cereri.

Tamas Korhecz, consilierul liderului SVM József Kasza, promotorul acestei idei, afirma ca acum, cand se lucreaza la noua Constitutie, este un moment prielnic formularii unor astfel de cereri.

Unii analisti nu vad in astfel de comentarii decat o incercare a SVM de a-si atinge alte obiective politice. Unele din aceste cereri s-ar putea referi la niste capitole din Constitutie care sa garanteze o reprezentare proportionala a minoritatilor la nivel central si local si dreptul de a folosi limba materna in administratie.

Kasza si Korhecz au tinut sa precizeze ca propunerile lor nu reprezinta un ultimatum, ci un punct de pornire pentru dialog.

Imre Sebestyén, detinatorul unui portal de stiri, nu crede ca aceasta idee a autonomiei va deveni vreodata realitate. Dar tot el este de parere ca e posibil ca maghiarii sa ajunga la un compromis cu autoritatile sarbe in privinta altor cereri.

"SVM va reusi cu siguranta sa-si atinga unele obiective intr-o buna zi, pentru ca Serbia tinteste catre descentralizare", spune el.

articol de Márton Attila, Novi Sad

Márton Attila este un jurnalist specializat pe chestiuni sociale si politice din Vojvodina. Traducere de Iulia Badescu.