Pentru turistul din Vest, poate fi marea oricat de albastra, cerul de senin si fetitele de vioaie, daca nu-i curat la hotel si-i tras pe sfoara, nu te uita, iti face reclama proasta si se duce altundeva in concediu, cu all-inclusive.

8.000 de turisti scandinavi si germani nu-si vor petrece concediul pe litoralul romanesc la vara, caci TUI Scandinavia si-a reziliat contractele charter pe relatia Romania. Nu este o noutate, a mai anuntat si BBC. Noutatea este alta.

Noutatea este ca Autoritatea Nationala pentru Turism (ANT) a majorat Programul de marketing si promovare turistica si Programul de dezvoltare a produselor turistice, pentru anul 2006, la 5 milioane de euro, deci cu aproape cu 50% mai mult fata de anul trecut, cand au fost alocate acestor programe 3.400.000 de euro.

Tot noutate ar fi, daca, in sfarsit, pe litoral nu s-ar mai perpetua niste practici vechi si deloc laudabile. Am patit-o pe piele proprie, anul trecut.

Am luat parte in august 2005 la Simpozionul Romanilor de pretutindeni, realizat de TVR international, cu finantare partiala de la Departamentul Romanilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. Unor participanti li s-a platit deplasarea si cazarea, altora nu. Eu am facut parte din cea de-a doua categorie, iar despre existenta primei, am aflat ulterior.

Dar, nu despre asta vreau sa vorbesc, ci despre serviciile turistice pe litoralul romanesc. Am fost cazata la un hotel din Mangalia, impreuna cu o doamna din Köln, care se apara de zaduful din camera fara climatizare, dormind pe terasa. Pretul, 40 de euro de persoana pe noapte, cu mic dejun.

Eu am suferit moderat de caldura, sejurul insa mi-a fost partial stricat de „taxa de primire" la hotel, in care s-a aplicat, scurt si nervos, un curs de schimb valutar „propriu", fara tabel afisat la receptie, sau macar pe hartie, la cererea clientului. Avantaj receptionera, 12 euro, 10% din „consumatie". Paguba client, tot atat. Paguba receptionera, nexam ciubuc.

E o practica veche in turismul romanesc...las´ ca fraierii din Vest habar n-au de tarife si cursuri de schimb. Nici la taximetre nu e mai altfel, nici in unele restaurante, baruri sau discoteci nu scapi de foamea angajatilor sezonieri, sau a localnicilor, tot sezonieri la buzunar si cotizanti mai departe.

Si-acum, sa revin la tema. Birourile de turism din strainatate, a caror activitate este finantata in cadrul acestor programe de promovare a imaginii Romaniei turistice in strainatate, primesc fonduri serioase pentru campaniile lor de marketing, deci de cosmetizare a ofertei din turismul romanesc.

Se tiparesc zeci de mii de pliante, se fac mape publicitare in colaborare cu firme de marketing romanesti si straine, se organizeaza standuri romanesti la targuri, etc.

Si anul acesta, birourile de turism romanesti din Germania, au fost prezente in ianuarie la CMT Stuttgart, in februarie la CBR Messe München -unde promotia turistica a fost completata de cea culturala, in cadrul programului „Sibiu, capitala culturala a Europei in 2007"- si in martie la ITB Berlin.. Frumos, incheiat gastronomic si bifat la actiuni finantate bugetar.

Cu toate acestea, OPT MII DE TURISTI din Vestul Europei nu vor mai fi in concediu in Romania, cu TUI, nu doar din motive de gripa aviara (o pesta care incepe sa ne sufoce) ci si din motiv de...dezinteres. „Decizia aceasta vine ca o lipsa de interes pentu destinatia Romania din partea potentialilor clienti din Scandinavia", a spus Ciprian Popescu, reprezantantul TUI in Romania.

Tot el, citat de BBC, precizeaza ca perceptia Romaniei ca destinatie turistica este deficitara la nivel de client. 90% din locurile anulate erau destinate litoralului, 10%altor destinatii turistice in Romania.

Anularea rezervarilor pentru scandinavi si nemti a gigantului TUI este o mare lovitura pentru turismul romanesc, deoarece poate avea consecintele bulgarului de zapada. Nu merge TUI, nu merg nici alti operatori si in consecinta, nici alti turisti..

TUI era cunoscut in vremurile ceausiste, pe litoralul romanesc, ca un club vacancier elitar, romanii se uitau doar peste gard la stabilimentul lor ingradit, de la Mamaia, unde se rasfatau turistii pe valuta forte. In 2000, TUI a fost readus in tara, dar a renuntat...dupa un cincinal.

Nu stim daca cei 1.500-2.000 de turisti germani picati din schema conteaza asa mult pentru ANT, cifra globala oricum creste si se implineste cu deplasarile transfrontaliere, turismul de afaceri si cel al romanilor cu varii pasapoarte veniti in concediu in tara.

Dar TUI nu este doar un operator turistic, ci o MARCA, daca din oferta sa lipseste o destinatie, inseamna, pentru perceptia de aici, ca acea destinatie de vacanta nu e buna.

Unii participanti la ITB Berlin 2006 relateaza o stare „de asteptare", ba chiar si de pesimism, referitor la perspectivele turismului pe relatia Romania in acest an. Nu in toate directiile: turismul de afaceri e in crestere, cel informativ si de tratament la fel.

Un specialist al bransei, cu firma proprie de turism pe destinatia Romania, ne spune: „Sunt, in general, cam aceiasi turisti. Oameni de-ai casei, originari din Romania, care se descurca in orice situatie, si la hoteluri, si la restaurante, si cu taximetristii. Lipseste insa turistul acela naiv, vest-europeanul care sa mearga in Romania pentru relaxare".

El continua, iar vorbele lui sunt oglinda impresiilor turistilor pe care i-a trimis in tara: „ S-au construit hoteluri minunate pe litoral, insa serviciile lasa mult de dorit. Angajatii sunt adesea rude si prieteni ai patronilor, multi nu sunt profesionisti in hotelarie sau gastronomie. Parcelat, fiecare hotel sau complex turistic si-a renovat caile de acces.

Insa in ansamblu, impresia e inca saracacioasa, primariile locale nu fac destul pentru a suplini golul estetic din peisaj".

Unii turisti germani au relatat ca au trait adevarate „stari de asediu", cand, la hotelul in care erau cazati, patronul isi serba ziua de nastere sau se tinea vreo paranghelie cu un VIP asociat. Sala de mese obisnuita era mutata sau comasata, calcaiele chelnerilor sfaraiau in cu totul alte directii decat ale „asediatului" turist vestic, venit cu bilet.

„Si totusi, asteptam si speram", ne spune seful firmei de turism din Germania. Speram si noi, odata cu el, ca japca si ifosele de pe litoral -din pacate inca prezente- vor inceta candva, in favoarea motto-ului european „Clientul nostru, stapanul nostru". Si-atunci, nu va mai fi nevoie de milioane de euro pentru cosmetici turistice in strainatate, din buzunarul contribuabilului roman.