Oficiul National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB) a primit in jur de 55.000 de rapoarte in primele noua luni ale anului. Totalul sumelor incluse in rapoartele de depuneri si retrageri de numerar mai mari de 10.000 de euro depaseste 27 de milioane de euro.
Rapoartele de transferuri externe in si din conturi pentru sume a caror limita minima este echivalentul a 10.000 de euro se refera la un total de 110,9 milioane de euro, din care 57,7 milioane de euro au iesit din Romania. 2.296 de rapoarte au avut in vizor tranzactii suspecte de spalare a banilor.
In primele noua luni din 2006 n-au mai existat sesizari de finantare a terorismului in care sa fie necesara colaborarea cu SRI, o operatiune suspecta fiind totusi suspendata de ONPCSB. Oficiul a blocat in aceasta perioada suma de 7,6 milioane de euro, din tranzactii considerate suspecte de analistii institutiei.
De la inceputul anului, Directia de analiza si prelucrare a informatiilor a trimis 111 sesizari Parchetului, 7 sesizari catre DNA si mai multe sesizari catre Garda Financiara, ANAF si Ministerul de Interne. De asemenea, in perioada mentionata a controlat 113 agenti economici si a aplicat amenzi in valoare totala de 230.000 RON.
Alarma pentru investitorii din casute postale
Presedintele ONPCSB, Adriana Luminita Popa, a semnat recent memorandumuri de intelegere privind schimburile de informatii cu trei state considerate paradisuri fiscale pentru investitori: Cipru, Liechtenstein si Luxemburg.
„Prin semnarea acestor memorandumuri se intareste increderea privind modul de utilizare a informatiilor. Asigurarea protectiei informatiilor este foarte importanta, si partenerii institutiei cer o atentie sporita in acest sens“, afirma Nicolae Fuiorea, purtatorul de cuvant al Oficiului.
Concret, autoritatile romane pot avea acces la toate informatiile despre conturi, actionari si tranzactii derulate de societatile inmatriculate in aceste state, dar numai in scop de analiza. Datele si documentele obtinute pe aceasta cale nu pot fi folosite ca probe in instanta.
„Procedurile pentru obtinerea probelor in instanta sunt diferite si necesita asistenta juridica prin Parchet, Ministerul Justitiei si, uneori, prin Ministerul Afacerilor Externe, in functie de tara“, subliniaza oficialul ONPCSB.
Daca informatiile despre tranzactii desfasurate in tari cu care nu au fost semnate acorduri de cooperare nu pot fi obtinute direct, excelentele legaturi institutionale cu Statele Unite salveaza situatia. Institutiile din SUA au alte mijloace si, prin intermediul acestora, autoritatile romane primesc informatiile necesare.
ONPCSB colaboreaza de multa vreme si se pregateste sa semneze un acord cu Financial Crimes Enforcement Network (FinCEN) - institutia americana partenera.
Romania este si membru al grupului EGMONT (The EGMONT Group Financial Intelligence Units of the World) si are dreptul de a se conecta la reteaua securizata administrata de FinCEN, care asigura schimb de date intre 70 de Unitati de Informatii Financiare (FIU) din intreaga lume.
„EGMONT functioneaza ca o retea de schimb reciproc de informatii, de unde pot fi obtinute date despre firme, persoane sau tranzactii“, explica Nicoale Fuiorea. „Ca sa devii membru trebuie sa ai un anumit standard si sa treci prin evaluarile institutiei“, arata purtatorul de cuvant al Oficiului.
Cele mai multe rapoarte vin de la notari
Daca pana acum importante erau numarul de rapoarte primite si cresterea numarului de entitati raportoare, acum institutia schimba abordarea. „Volumul de munca a crescut foarte mult si nu mai este relevant numarul tot mai mare de rapoarte. Acum incercam o abordare pe baze de risc, in care se identifica vulnerabilitatile“, explica Nicolae Fuiorea.
De la inceputul anului, cele mai multe rapoarte (38.669) au fost facute de notari. De asemenea, au inceput sa aplice legea si sa trimita sesizari si celelalte entitati raportoare: agentii de turism, societati de leasing, asigurari, firme de consultanta, agentii imobiliare, chiar si persoane care acorda asistenta contabila sau juridica.
„Ne intalnim de mai multe ori pe saptamana, pentru a-i instrui, cu agentii de turism, dealeri auto, case de licitatii si vanzatori de metale sau pietre pretioase. Ei trebuie sa aiba un ofiter de legatura cu ONPCSB sau o persoana desemnata care sa raspunda de relatia cu Oficiul si de aplicarea prevederilor legale in interiorul companiei“, precizeaza Nicolae Fuiorea.
Nu toate companiile au acceptat insa usor noua situatie. Firmele imobiliare mari au imbratisat imediat ideea, sperand ca, prin aplicarea legii, sa elimine agentiile care lucreaza ilegal. Multe au fost insa reticente, sustinand ca pierd clienti daca vor fi nevoite sa transmita date legate de tranzactii catre Oficiu.
„Si firmele concurente sunt obligate sa raporteze, deci nu exista diferentieri in tratarea clientelei“, spune purtatorul de cuvant al ONPCSB. „Aceeasi reactie au avut-o si bancile, in 1999, dar acum totul functioneaza perfect in relatia noastra cu institutiile de credit“, puncteaza Nicolae Fuiorea.
Activitatea agentiilor imobiliare este controlata de catre Oficiu pentru evitarea unor eventuale achizitii de cladiri si terenuri cu fonduri provenind din operatiuni ilicite. ONPCSB cere agentiilor imobiliare sa raporteze orice tranzactie cu numerar care depaseste echivalentul in lei a 10.000 euro, precum si orice alte operatiuni suspecte pe piata de profil.
In baza Hotararii de Guvern nr. 531/2006, Oficiul a emis un set de norme de supraveghere, verificare si control al modului de aplicare a legii de catre firmele care nu sunt supuse supravegherii prudentiale a unei autoritati.
