Documente:
	Planul Pasajului Basarab (17.11.2006) PDF

Vineri, muncitorii au demarat lucrarile pentru proiectul pasajului Basarab. Constructia va fi inalta de 28 de metri, va porni din intersectia Bulevardului Nicolae Titulescu cu Strada Alexandru Ioan Cuza si va reveni la sol pe soseaua Grozavesti.

Pasajul va intinde pe o lungime de aproape 2 kilometri, si va costa minimum 178 de milioane de euro. Lucrarile se vor incheia in anul 2009.

Scopul proiectului este acela de a fluidiza circulatia in zona Garii de Nord, una dintre cele mai aglomerate din Bucuresti.

Piatra de temelie a fost pusa vineri de primarul general al Capitalei, Adrian Videanu, si presedintele Traian Basescu.

Cum va arata constructia

Pasajul pleaca printr-o rampa de acces din Bulevardul Titulescu in apropierea intersectiei cu Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, supratraverseaza Calea Grivitei, apoi pachetul de linii de cale ferata

Bd. Dinicu Golescu se inscrie apoi intre fronturile construite ale Soselei Orhideelor, supratraverseaza si intersectia Plevnei - Orhideelor - Giulesti si Podul Grozavesti existent revenind la sol pe Soseaua Grozavesti. Pasajul trece si pe deasupra raului Dambovita.

Pe tronsonul dintre Bd. Dinicu Golescu si intersectia Giulesti- Plevnei, la nivelul solului, de o parte si de alta a soselei pasajului, se va realiza o zona cu latimea carosabila de sapte metri.

Foto: HotNews.ro

Pe latura de sud a pasajului intre podul Grozavesti si intersectia Orhideelor - Giulesti - Plevnei, va fi realizata la nivelul solului o bretea cu doua sensuri de circulatie, cu cate doua benzi pe fiecare sens si trotoar lat de trei metri.

In zona de sub pasaj, la nivelul solului, de o parte si de alta a stalpilor centrali ai pilelor va fi amplasata calea de rulare a tramvaielor de pe relatia Gara Basarab - Pod Grozavesti. Latimea totala a pasajului in aceasta zona va fi de 25,50 metri.

Avantaje

Traficul se decongestioneaza in centrul orasului si mai ales pe axa nord sud. Se reabiliteaza strazile adiacente precum. Consumul de carburanti se reducerea cu peste 3,7% pe an. Este vorba despre mijloacele de transport in comun care strabat zona.

Se creaza peste 1500 de locuri de munca pe perioada executiei si a aproximativ 50 de posturi de munca permanente, pe timpul exploatarii pasajului Basarab.

Dezavantaje

Demolarile si exproprieri ale fronturilor construite pe Soseaua Orhideeelor, mai ales pe latura de sud. Traficul care va crea probleme pe parcursul lucrarilor. Locuitorii zonei in care se lucreaza vor avea probleme cu zgomotul si praful de pe santier.

Chiar si atunci cand lucrarile de la pasaj vor fi fost incheiate, problemele zgomotului provocat de circulatia masinilor si poluarea pe care acestea o produc, nu vor disparea.

Un proiect controversat

Foto: HotNews.ro

Imaginat de fostul primar Basescu si contestat de consilierii municipali din partea PSD, proiectul pasajului Basarab a fost la un moment dat scos din planuri de Guvernul Nastase. Mai tarziu, planul lucrarii a ajuns si la tribunal, unde bucurestenii care traiesc in zona ce urmeaza sa devina santier au protestat de teama poluarii si a zgomotului pe care pasajul o sa-l produca.

Patru ani au durat discutiile, certurile si controversele pe tema maretului plan urbanistic. In cele din urma, primarul general al Capitalei, Adriean Videanu, a reusit sa obtina toate avizele necesare pentru a demara contructia.

Numai ca cei 140 de milioane de euro necesari initial pentru a realiza proiectul au devenit insuficienti, iar Videanu a mai cerut un kilometru de pasaj si inca 40 de milioane de euro.

Noua viziune, noul pret

In planul primarului Bucurestiului, Adriean Videanu, pasajul a castigat inca un kilometru, fata de varianta propusa in perioada in care Basescu era primar. Costurile pentru realizarea proiectului s-au marit si ele. Municipalitatea estimeaza ca transformarea acestui plan in realitate va costa minimum 178 de milioane de euro.

De asemenea, promit edilii si firmele implicate in proiect, lucrarile nu vor dura mai mult de doi ani si jumatate. Alaturi de municipalitate, la executarea proiectului participa doua firme straine. Este vorba despre Astaldi din Italia si firma spaniola FCC

Piatra de temelie

Foto: HotNews.ro

Si iata ca, in ciuda criticilor primite din PSD sau din partea locuitorilor capitalei care doresc un Bucuresti mai degraba linistit si nepoluat decat urban, fostul si actualul primar al Bucurestiului au pus piatra de temelie a Pasajului. Si in piatra de temelie, cei prezenti au cimentat tratatul cu bucurestenii, semnat insa numai de catre reprezentantii autoritatilor.

"Dincolo de implicatiile de ordin rutier, ne manifestam increderea ca aceasta constructie o sa fie mai mult decat un simplu pasaj, sa devina un simbol de legatura cu acel Bucuresti pe care ni-l dorim cu totii - o capitala moderna in rand cu marile metropole ale Europei", se arata in textul semnat de oficialii prezenti la eveniment”.

„Micul Paris” nu e in zona Basarab

In completarea acestui text si presedintele Basescu a facut o declaratie care probabil, ii va supara pe nostalgici: „Bucurestiul nu mai poate ramane Micul Paris, cum nu poate deveni nici marele Bucuresti. El trebuie sa fie un Bucuresti al realitatilor de astazi, al realitatilor de trafic si al realitatilor sociale”.

El a continuat spunand ca Bucurestiul va avea si zone "insulare" care sa aminteasca de vechea Capitala, referindu-se la revitalizarea Centrului Istoric Bucuresti, un alt proiect aflat acum in desfasurare.