Raportul final privind activitatile CIA in Europa a fost adoptat, miercuri, in plenul Parlamentului European, cu 382 de voturi pentru, 256 impotriva si 74 de abtineri.

In favoarea documentului au votat reprezentantii Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa (ALDE) si eurodeputatii socialisti. In schimb, membrii grupului PPE-DE s-au pronuntat impotriva, afirmand ca raportul nu se bazeaza pe dovezi clare.

Ei au cerut votarea amendamentului prin care se solicita specificarea clara a faptului ca nu s-au gasit dovezi privind existenta unor baze CIA pe teritoriul Romaniei.

Pe de alta parte, socialistii, liberalii si ecologistii solicita ca guvernele UE sa raspunda marturiilor celor care sustin ca au fost rapiti de pe teritoriul european si torturati de agenti americani.

In cazul Romaniei, deputatii europeni au stabilit ca guvernul de la Bucuresti "nu a prezentat nici o dovada definitiva care sa contrazica oricare din acuzatiile privind functionarea unui centru secret de detentie pe teritoriul tarii".

In raportul final, intocmit de eurodeputatul Claudio Fava, sunt mentionate 1 245 de curse aeriene efectuate de CIA in spatiul aerian european pentru a transporta detinuti suspectati de terorism.

Documentul, adoptat de Comisia Parlamentului European in data de 23 ianuarie, se refera la 13 state membre ale Uniunii Europene, suspectate ca au permis survolarea spatiului aerian de catre avioanele CIA. Pe lista figureaza Germania, Marea Britanie, Irlanda, Romania si Polonia.

Parlamentarii europeni au cerut Consiliului UE sa faca presiuni asupra tuturor guvernelor din tarile mentionate, pentru a furniza informatii complete si obiective care sa permita o ancheta independenta.

Prin acest raport eurodeputatii condamna "faptul ca tarile europene nu au exercitat controlul pe care trebuie sa il exercite asupra spatiului aerian si aeroporturilor, inchizand ochii la cursele efectuate de Agentia Centrala de Informatii, utilizate pentru transferul ilegal al detinutilor".

Unele dintre criticile la adresa guvernelor europene, mentionate in raport

  • guvernul german n-a acceptat oferta americana din 2002 de a-l elibera din baza Guantanamo pe Murat Kurnaz, turc nascut in Germania care afirma ca a fost victima unor rele tratamente din partea soldatilor, in Afganistan. Kurnaz a fost interogat de doua ori de oficialitatile germane la Guantanamo.

  • autoritatile germane "au stiut de rapirea ilegala a lui Khaled El-Masri" in FYROM. El-Masri in virsta de 42 de ani a declarat ca a fost rapit pe 31 decembrie 2003 in Macedonia unde s-a aflat intr-o vizita privata fiind transportat apoi pe 23 ianuarie 2004 in Afgansitan.Acolo a ajuns intr-o inchisoare unde a fost interogat pentru presupuse legaturi cu terorosti islamisti. Acesta a fost eliberat in luna mai 2004.

  • Polonia nu a colaborat cu autoritatile din Comisia Temporara a UE. Guvernul polonez „a primit delegatia sa la un nivel neadecvat”, iar atitudinea sa fata de comisie a fost, in mare, de „respingere”.

  • autoritatile macedonene n-au realizat "o investigatie completa" in cazul Khaled El-Masri.

  • autoritatile romane s-au aratat oarecum "refractare" in ce priveste o investigare completa "a existentei unor centre secrete de detentie pe teritoriul lor".

  • comunitatea internationala a inchis ochii cand deciziile Curtii Supreme din Bosnia si Hertegovina - prin care s-a ordonat eliberarea a sase algerieni tinuti in custodie - nu au fost respectate; ca urmare, cei sase au fost transferati la Guantanamo.


    Deputatii europeni au criticat "lipsa de cooperare a multor state membre si a Consiliului Uniunii cu Comisia Temporara" si au explicat ca "lipsa serioasa de raspunsuri concrete la intrebarile victimelor, ale organizatiilor nonguvernamentale, ale presei si parlamentarilor europeni n-a facut decat sa confirme validitatea acuzatiilor".

    Guvernele nationale criticate in mod special pentru refuzul de a coopera in cadrul investigatiilor Parlamentului au fost cele din Austria, Italia, Polonia, Portugalia si Marea Britanie.

    Recomandarile documentului Fava

    Raportul incurajeaza guvernele si parlamentele nationale sa lanseze (sau sa continue) investigatiile independente.

    Comisia Temporara care ancheteaza presupusa folosire a unor tari europene de catre CIA pentru transportarea si detinerea ilegala de prizonieri (TDIP) va monitoriza procesul si, daca este necesar, va recomanda sanctiuni impotriva statelor membre care incalca drepturile fundamentale stabilite la nivel european.

    Documentul recomanda tarilor europene sa detina "legi nationale specifice care sa monitorizeze activitatile" serviciilor secrete ale tarilor terte pe teritoriile lor nationale; mai mult, textul sugereaza ca licentele pentru zborurile militare sa fie aprobate "doar daca exista garantii ca drepturile omului vor fi respectate".

    Nu in ultimul rand, raportul cere inchiderea bazei de la Guantanamo si solicita tarilor Europene sa pledeze pentru eliberarea imediata a cetatenilor si a rezidentilor lor, arestati ilegal de autoritatile americane.

    Acuzatiile privind practicile CIA si existenta unor centre de detentie secrete in Europa de Est au fost dezvaluite prima data in noiembrie 2005 de Washington Post.

    Human Rights Watch a identificat ulterior Polonia si Romania ca posibile tari-gazda pentru presupuse inchisori secrete, ceea ce Varsovia si Bucurestiul au negat in mod repetat.