Dupa atatea referendumuri, suspendari, comisii parlamentare si readucerea in actualitate a uninominalului, Traian Basescu este in stare sa joace pe o singura carte, sa faca din nou pe placul electoratului si sa nu se mai spuna ca se joaca cu atributiile sale.
Cand se simte "hartuit", presedintele apeleaza la o "baie" de multime. Mi-am amintit de nu prea indepartata vizita la Iasi si Focsani (24 ianuarie), cand am avut un soc: la un moment dat pe scena au aparut... Mihail Kogalniceanu si Alexandru Cuza, cu inconfundabilele lor barbisoane.
Mi-am amintit atunci cum si-a inceput Ceausescu seria vizitelor prin tara, la cativa ani dupa ce a pus mana pe putere: organizarea unor vizite si spectacole-mamut. "Organele" se intreceau care sa-i prezinte tovarasului cat mai multe osanale. Am ramas atunci stupefiat cand am auzit "Io, Stefan cel Mare, raportez partidului"... si mi-am dat seama ca aveau sa urmeze vremuri grele.
Desi inregistram o crestere a festivismelor (uneori politicul acapareaza sarbatorile nationale), nu cred ca presedintele poate fi cuprins intr-un vartej al cultului personalitatii. Nu mai este posibil. Societatea democratica are mecanisme sa preintampine asa ceva. Pe oameni nu-i mai scoate nimeni la manifestatii.
Am legat insa ultimul periplu al presedintelui de o alta vizita fulminanta, cea de la Chisinau. Ne-a readus in memorie tema unirii.
La inceputul anilor ‘90 am publicat in "R.l." un talon - "Unirea, acum!" -, mai apoi ne-am deplasat la Iasi, cu zeci de saci plini cu taloane, unde urma sa aiba loc o sesiune comuna a parlamentarilor romani cu cei moldoveni. Demers ratat.
La vizita regelui - intampinat la Bucuresti de o jumatate de milion de oameni - ne imaginam ca pe dealurile de la Putna vor sosi mii de basarabeni dupa ce lansasem talonul "Veniti la Putna cu grabire!". N-au venit decat doua babute de la Balti.
Acum Romania a devenit tara posibilitatilor pentru moldovenii saraciti si nu-i de mirare ca se inregistreaza peste o jumatate de milion de cereri de cetatenie din partea basarabenilor. Sa fim realisti... Dubla cetatenie a devenit interesanta abia in momentul in care tara-mama a intrat in UE.
Alternativa europeana a Chisinaului, aspiratiile sale de integrare sunt un vis indepartat. A fost nevoie de vizita lui Basescu la Chisinau ca sa smulga acceptul pentru deschiderea celor doua consulate romanesti la Balti si Cahul, pentru accelerarea procesului vizelor (Romania cere asa ceva de un an). Categoric, cele doua consulate vor intensifica influenta romaneasca in Moldova.
Etnicii moldoveni reprezinta 70% din totalul populatiei. Ei ar trebui sa-i hotarasca soarta.
In loc de trasarea granitelor, de semnarea unui nou acord de frontiera, in loc de noi consulate si inlesnirea regimului vizelor, mai simplu ar fi ca un singur cetatean - presedintele Romaniei - sa obtina cetatenie moldoveneasca si sa candideze la scrutinul din 2009 de la Chisinau (oricum actualul presedinte moldovean nu mai poate candida).
Atunci "fratele mai mare" si "fratele mai mic" vor avea un singur presedinte. La fel de bine, candidatul de la Chisinau, devenit intre timp cetatean roman, sa candideze si la Bucuresti.
Avantaje: numerosii candidati de la Chisinau nu se vor mai macelari intre ei, iar la urne se va prezenta si electoratul necomunist, care pana acum a stat deoparte, iar "Desteapta-te romane" o sa li se para imn european. N-ar mai fi nevoie de vize. O singura administratie centrala. N-o sa mai auzim de sintagmele "cele doua popoare", "doua state, acelasi popor", ci "Romania europeana".
O integrare in UE simpla si rapida. Altfel, Moldova ar prinde aderarea peste 10-15 ani.
Perspectiva Basarabiei in Europa glasuieste romaneste.
