Reportaj HotNews.ro

Vineri, 9 martie 2007, 0:00

Tevile de la subsolul Casei Poporului

Foto: HotNews.ro

Lux si mizerie. Asa arata Palatul Parlamentului, al carui subsol e plin cu moloz, resturi de schele metalice si reziduuri menajere. Gunoaie stranse de-a lungul anilor, subsolurile devenind un salas ideal pentru sobolani si o sursa de mirosuri pestilentiale, care inunda din cand in cand, prin puturile lifturilor, holurile de marmura ale Camerei Deputatilor.

In timp ce parlamentarii si-au amenajat luxos birourile, cladirea sta pe o fundatie care miroase infernal. Ca o buda desfundata. Pentru ca toate investitiile s-au dus catre mobilarea birourilor.

• Galerie foto din subsolul Palatului Parlamentului

Parlamentarii stau pe o groapa de gunoi

Doar o mica parte a subsolului Casei Poporului, si anume nivelul -15, a fost pus vineri la dispozitia ziaristilor. Tevi ruginite, conducte fisurate, resturi de moloz, panze de paianjeni si intuneric amenintator -asa arata zona de la cota -15.

Starea de paragina este accentuata si de mirosul greu de suportat care se degaja din conductele de apa menajera. Si toate astea doar la catva zeci de metri de cabinetele si salile de conferinte ale Camerei Deputatilor.

Sefa colectivului de arhitecti care a proiectat cladirea, Anca Petrescu, spune ca in zona -15 se afla o parte din conductele de colectare ale apei menajere, care se afla intr-o stare precara si necesita de urgenta reparatii.

"Apa care se colecteaza prin aceste conducte si se varsa intr-un canal colector care are aspectul unui inel ce inconjoara cladirea. Din acest canal colector, apa se deverseaza prin cateva puncte, situate pe laturile Izvor, 13 Septembrie si Bulevardul Libertatii, in canalizarea orasului", spune Anca Petrescu.

Care este explicatia acestei situatii?

Lucrarile de la subsol au fost intrerupte in 1989, nefiind nici finalizate, nici intretinute ulterior, ceea ce a dus la o puternica deteriorare a tevilor si conductelor care functioneaza deja de mai bine de 20 de ani.

In aceeasi situatie este si zona de la cota -15 din subsolul cladirii, care adaposteste o parte din reteaua de colectare a deseurilor menajere. Din cauza lipsei lucrarilor de intretinere sau amenajare, locurile in care tevile de colectare se deverseaza in canalul colector sunt neetansate.

Rezultatul este mirosul pestilential, care inunda din cand in cand, prin puturile lifturilor, holurile de marmura si cabinetele parlamentarilor si angajatilor.

Dupa ce au investit in cabinetele proprii, parlamentarii se plang de miros

La suprafata totul este impecabil. Birourile senatorilor sunt amenajate elegant si dotate cu calculatoare de ultima generaie, salile de plen curate si mobilate scump, bufetele cu canapele confortabile - toate acestea la doar cativa metri de gunoaiele si mirosurile cu iz de canal din subsolul caldiri.

Parlamentarii au avut grija sa-si aloce bani pentru propriile cabinte si reparatile de suprafata. Din anii 90 pana in prezent insa, nici un secretar al Camerei Deputatilor nu s-a deranjat sa investeasca in structura de rezistenta a cladirii si nici in conductele care sunt gata sa se sparga.

Secretarul general al Camerei Deputatilor, Georgeta Ionescu, a recunoscut ca dupa Revolutie au fost sistate lucrarile in subsol, existand alte prioritati.

"Permanent s-a considerat ca e prioritar sa se investeasca in spatiile care au ca destinatie birourile, salile de sedinta ale comisiilor si grupurilor parlamentare, salile de conferinta etc.
Acestea au fost urgente de grad zero in 2005, cand Senatul s-a mutat in Palatul Parlamentului, si in 1996, cand Camera Deputatilor s-a instalat in aceasta cladire", spune Georgeta Ionescu.

Din cauza neglijentei, duhoarea a inceput sa-si faca simtita prezenta si pe culoarele si in cabinetele alesilor poporului. Deranjati de mirosul nedemn cu care se confrunta, acestia au facut sesizari catre conducerea Camerei Deputatilor.

Se cauta bani pentru amenajarea subsolului

In urma sesizarilor primite de la parlamentari, dar si de la angajati, Secretariatul General al Camerei Deputatilor a inceput sa faca investigatii pentru a depista sursa neplacerilor.

Odata descoperita "sursa nemultumirilor", s-a infiintat o comisie tehnica pentru analizarea situatiei. "Aceasta comisie trebuie sa stabileasca ce lucrari au ramas nefinalizate, ce lucrari de intretinere ar trebui urgentate si ce masuri de remediere ar trebui luate", a precizat secretarul general al Camerei, Georgeta Ionescu.

Conform Georgetei Ionescu, nu se poate avansa o eventuala suma care ar fi necesara pentru rezolvarea situatiei decat dupa analiza comisiei. Pe de alta parte, surse din cadrul departamentului tehnic al Camerei Deputatilor avanseaza costuri de zeci de milioane de euro.

Deocamdata, bugetul pe 2007 al institutiei nu prevede cheltuieli pentru reparatile din sbsolul Casei Poporului.

Casa Poporului - a doua cladire ca marime din lume

Intr-un acces de megalomanie, Nicolae Ceausescu Ceausescu a inceput proiectul in 1984 si in cinci ani de zile cladirea a fost ridicata. La constructia palatului au lucrat 700 de arhitecti si peste 20.000 de muncitori, iar costurile s-au ridicat la aproximativ un miliard de dolari la vremea respectiva.

Intentia lui Ceausescu era sa transforme cladirea in resedinta sa si in sediul Comitetului Central si al Marii Adunari Nationale.

Astazi, Casa Poporului se numeste Palatul Parlamentului, pentru ca deputatii si senatorii s-au mutat acolo in anii '90. Este considerata cea de-a doua caldire ca marime din lume, pe primul loc fiind Pentagonul.

Cele peste 1000 de sali sunt folosite ca birouri ale parlamentarilor (cele de la etajele superioare), iar cele mari de jos sunt sali de conferinte (mai exact, 30).

O mica parte din subsoluri sunt amenajate si adapostesc parcari, si un centru cu facilitati sportive - inclusiv o piscina si sauna. Zvonul zice ca exista si un buncar anti-atomic care trebuia sa fie legat de reteaua de metrou din Bucuresti.