Zeci de mii de hectare de teren, acoperite odinioara cu paduri sau pasuni, sunt inghitite, an de an, de nisip. Daca te gasesti, din intamplare, in patrulaterul format de localitatile doljene Sadova, Dabuleni, Marsani si Bechet, intr-o zi in care vantul bate puternic, risti sa te loveasca ascutit un val de nisip de cativa metri inaltime.
Pulberea aurie vine din campurile care odinioara erau paduri. Cu greu iti dai seama ca, pe muntele de nisip pe care te afli, candva erau plantati copaci din toate soiurile. Au disparut si baltile din zona, inghitite de acelasi „dusman”.
Intr-o vreme cand la Bruxelles se discuta despre efectele dezastruoase pe care incalzirea globala incepe sa le aiba deja asupra tarilor din Europa, sudul judetului Dolj s-a transformat intr-un veritabil desert, dupa ce, de o jumatate de secol, mai bine de 100.000 de hectare au fost defrisate fara mila.
Fostele paduri au facut loc unor dune de nisip care se intind cat vezi cu ochii si care ameninta sa inghita orice urma de verdeata care le sta in cale. Pe langa mana omului, putin „ajutor” a dat si natura, prin aparitia fenomenului de „deflatie eoliana”.
„A fost pasune pe aici”
Sunt zile in care, spun localnicii din sud, nu vezi la 10 metri in fata ochilor din cauza prafului care pune stapanire pe toata zona. Nisipul intra in bucatarii, in fantani, absolut peste tot.
„Cand scoti o caldare cu apa, la fundul ciuturii e numai nisip, fir-ar el al boalii!”, spune Niculina Lixandru, din Marsani. Spre Caciulatesti, cativa ciobani, care stau cu oile pe marginea unei dune. „A fost pasune aici, dar a inceput sa dispara in timp. De plantat nu prea s-a plantat nimic”, spune unul dintre ciobani, Nelu Voica.
Oamenii privesc lung la dunele de nisip si stiu ca fiecare dintre ei are o vina. „Astea au fost timpurile, padurile au fost taiate de om, nu de altcineva, si lacurile au fost asanate. Acum tragem ponoasele”, spune Sever Constantin Raduica, consilier local in Bechet.
0
0
