Seful statului a facut o mutare de sahist versat. Intentia de a demisiona daca parlamentul il suspenda din functie, ii deschide doua posibilitati, ambele cu final fericit.

Prin amenintarea cu intoarcerea la popor, Traian Basescu exercita o presiune tactica asupra coalitiei antiprezidentiale, surprinde si intimideaza.

Nici PSD si nici PNL nu sunt pregatite pentru prezidentiale. Social-democratilor si liberalilor nu le ramane timp suficient pentru a evalua castigurile si pierderile pe cele doua scenarii - abandonarea procesului de suspendare sau alegeri.

In aceste conditii, este de asteptat ca Mircea Geoana si Calin Popescu-Tariceanu sa aleaga raul cel mai mic, adica sa-si asume esecul, ceea ce i-ar costa probabil mai putin ca imagine, avand ca alibi avizul Curtii Constitutionale.

Liberalii s-au pus la adapost prin atitudinea ambigua fata de suspendare. Marele perdant va fi insa Mircea Geoana, care s-a incapatanat sa le comunice activistilor si sustinatorilor PSD ca va merge pana la capat, chiar si fara legitimarea constitutionala.

Si asta in ciuda semnalului de retragere trambitat de Ion Iliescu sau Victor Ponta.

Seful social-democratilor si potential prezidentiabil, mai mult decat orice alt actor politic din coalitia antiprezidentiala, pica de las in ochii suporterilor si al posibililor suporteri, calificativ otravitor pentru un politician concediat de Ion Iliescu ca „prostanac” si desconsiderat de alegatori pentru slabiciunea sa.

Cu siguranta, presedintele, cu cinismul caracteristic, a luat in calcul si ura irationala a inamicilor sai, pe care avertismentul i-ar putea starni.

Un efect important al demisiei lui Basescu ar fi destabilizarea interna a partidelor politice fara candidat la prezidentiale, acest tip de scrutin avand un defect major, resusciteaza animozitatile personale din partide.

Constrangerile de timp si popularitatea inca importanta a lui Traian Basescu, in jur de 43% potrivit ultimului sondaj de opinie, pot duce in interiorul PSD si PNL, in special, la framantari generate de dilema „un candidat real sau un candidat de sacrificiu”.

Pierderea alegerilor prezidentiale anticipate va pune cruce si viitorului politic al potentialilor candidati, dar si sanselor celor doua partide de a castiga localele si generalele din 2008.

In schimb, o victorie a lui Basescu va oferi cel mai bun start PD pentru cele patru randuri de alegeri din urmatorii doi ani.

Scenariul alegerilor prezidentiale anticipate comporta si riscuri pentru seful statului: compromiterea acestuia prin redeschiderea dosarelor „Flota” si „Mihaileanu” si o legitimitate mai redusa decat cea obtinuta la alegerile din 2004.

Iulie este o luna proasta pentru organizarea oricarei consultari populare: alegatorii si-au programat deja concediile. Ar fi fost poate oportun ca Basescu sa-si dea demisia la debutul procesului de suspendare, fie si numai pentru ca n-ar fi lasat coalitiei antiprezidentiale ragazul sa castige pozitii si sa-l erodeze.

Ca si referendumul pentru introducerea votului uninominal, hotararea de a demisiona il repozitioneaza pe Traian Basescu in raport cu majoritatea parlamentara care, pana ieri, avea prima sansa in confruntare.

Spre deosebire de referendumul pentru votul uninominal insa, declansarea alegerilor prezidentiale anticipate depinde numai de el. Numai ca acestea nu rezolva problema de sistem a Romaniei.