Au fost doisprezece. Vor ramane doi, care se vor lupta sa convinga poporul, in urmatoarele doua saptamani, ca Charles de Gaulle s-a inselat cand se intreba, retoric, odinioara: “Cum poti sa conduci o tara care are 246 de varietati de branza?”

Doi candidati - atat vor ramane dupa ce Franta se prezinta, la 22 aprilie, in prima runda a alegerilor prezidentiale. Scrutinul se anunta plin de surprize, iar de el depinde viitorul economic al tarii si relatiile ei cu restul lumii - inclusiv cu Romania, de acum partener deplin in cadrul Uniunii Europene.

Cititi si:

• La ce trebuie sa se astepte romanii care muncesc sau vor sa munceasca in Franta

• La ce trebuie sa se astepte Romania, din punct de vedere al investitiilor franceze

• Vesti amestecate pentru romanii care vor sa-si faca firma in Franta

• Cine-i mai pe gustul Europei? Depinde...

Care pe care

Dupa numarul candidatilor inscrisi inca de la inceputul anului in cursa prezidentiala, oferta parea extrem de bogata, suficienta sa acopere toate gusturile.

• Sapte reprezentanti ai Stangii: Segolene Royal (Partidul Socialist); Marie-George Buffet; Dominique Voynet; Arlette Laguiller; Olivier Basencenot; Jose Bove; Gerard Schivardi.

• Patru reprezentanti ai Dreptei: Nicolas Sarkozy (Uniunea pentru o Miscare Populara); Philippe de Villiers; Jean-Marie Le Pen (Frontul National); si Frederic Nihous.

• Un centrist - Francois Bayrou, din partea Uniunii pentru Democratie Franceza.

Nicolas Sarkozy

Sarkozy.fr

Dintre toti, doar patru erau creditati, in ultimele zile ale campaniei, cu sanse sa avanseze in al doilea tur al alegerilor, programat pentru 6 mai. Potrivit unui sondaj realizat de Ipsos/Dell, dat publicitatii la 19 aprilie de Le Point, candidatul Sarkozy, reprezentant al actualului guvern, era creditat cu 30% din intentiile de vot.

El era urmat indeaproape, cu 25%, de socialista Segolene Royal, iar la mare distanta de Francois Bayrou (18,5%) si Jean-Marie Le Pen (13%).

Voturi tactice si imprevizibile

Chiar si in patru, oferta ar parea suficient de generoasa. Dar ultimele saptamani de campanie au fost marcate de nenumarate proteste si critici - din partea unor parti ale electoratului, fata de un candidat sau altul, dar mai ales din partea principalilor actori economici (companii, patronate, sindicate).

Toti, nemultumiti de faptul ca, indrazneti cum s-au prezentat in cursa electorala, principalii candidate s-au prabusit in ridicol din cauza tentativei lor de a cuceri pe toata lumea, cu mesaje mult atenuate fata de cele cu care se impusesera in constiinta alegatorilor.

Cauza acestei tendinte, identificata de presa internationala in ultimele saptamani, este faptul ca intreaga Franta - politicieni si alegatori deopotriva - se asteapta la repetarea “votului tactic” de acum cinci ani.

Jean Marie Le Pen

Le-pen.info

Atunci, faptul ca radicalul Jean-Marie Le Pen a intrat in runda a doua i-a determinat pe socialisti sa apeleze la alegatorii lor si sa voteze “tactic” impotriva “raului” mai mic, Jacques Chirac. Un fel de Iliescu versus CV Tudor.

Acum, toti isi fac socoteli de tipul ca, daca Bayrou ar intra prin absurd in runda a doua, in defavoarea lui Segolene Royal, el l-ar detrona pe Sarkozy - chit ca acesta din urma are, acum, de doua ori mai multe voturi.

Lesne de inteles ca, intr-o astfel de situatie, mesajul electoral se dilueaza suficient incat sa-i aduca la disperare pe cei - cum ar fi reprezentantii comunitatii economice - care vor previzibilitate absoluta.

Segolene Royal

Segolene2007.com

Teama pentru economia Frantei

Si, mai ales, acestia vor o previzibilitate favorabila lor: promisiuni clare de schimbare a sistemului economic francez, dominat de un patriotism condamnat in plan european, de ostilitate fata de liberalismul altor tari UE, mult mai performante economic la ora actuala, de fiscalitate aiuritoare si de reguli considerate nesustenabile pe piata muncii.

Chiar in ajunul alegerilor, la 19 aprilie, unul dintre cei mai apreciati oameni de afaceri francezi, Dennis Kessler, directorul companiei de reasigurari Scor, se dezlantuia impotriva candidatilor pentru ca acestia refuzau sa abordeze abrupt problemele economice ale tarii.

“Am inceput aceasta campanie cu o problema reala - la rupture - ideea ca ceva trebuie sa se schimbe fundamental. Acum, problemele de profunzime sunt lasate mereu deoparte... E ca si cand miezul unei afaceri este in criza si... noi vorbim despre schimbarea meniului la cantina”, spunea Kessler, citat de Financial Times.

Cu o luna inainte, Patrick Thomas, directorul Hermes International, unul dintre cei mai mari exportatori francezi, ii soma pe candidati sa adopte liberalismul economic deoarece el si multi altii s-au saturat de “guvernarea comunista”.

Francois Bayrou

Bayrou.fr

Pe parcursul ultimelor doua saptamani, doi candidati - Bayrou si Royal - si-au atras batjocura multora lansandu-se in critici dure, dar superficiale la adresa unor companii. Primul, acuzand mass-media ca este folosita de “influente puternice” pentru a-l elimina din cursa.

Royal - pentru ca a intrat in contre cu marile lanturi de retail, acuzand firme precum Carrefour de crearea “proletariatului feminine de azi”, prin salarii si conditii de munca “revoltatoare”, sau de inlocuirea personalului cu masini de vandut.

Ideea, respinsa de Carrefour drept nefundamentata, a fost prezentata de Valery Giscard d’Estaing , fost presedinte de dreapta, drept una din liniile economice “incompatibile cu realitatile din lumea moderna”.

Asemenea dispute mentin in actualitate intrebarea retorica a lui de Gaulle: cum va putea conduce unul din acesti candidati o tara in care toata lumea isi apara propria branza pana in panzele albe.

Iar disputele tulbura nu doar electoratul francez (se apreciaza ca 40% dintre alegatori inca nu au decis cu cine sa voteze), ci si partenerii europeni ai Frantei - inclusiv Romania, tara ce beneficiaza masiv de investitii franceze si ale carei prioritati externe se raporteaza mereu, intr-un fel sau altul, la pozitia Parisului.

Cititi la ce trebuie sa se astepte romanii despre munca in Franta, investitii si politichie dupa alegerile prezidentiale:

• La ce trebuie sa se astepte romanii care muncesc sau vor sa munceasca in Franta

• La ce trebuie sa se astepte Romania, din punct de vedere al investitiilor franceze

• Vesti amestecate pentru romanii care vor sa-si faca firma in Franta

• Cine-i mai pe gustul Europei? Depinde...