Va prezentam integral textul discursului sustinut de presedintele Traian Basescu in cadrul Reuniunii „Europa Centrala si de Sud-Est: probleme actuale si provocari pentru viitor”, asa cum este el redat pe www.presidency.ro:
"Domnule presedinte Klaus,
Domnilor presedinti,
Doamnelor si domnilor,
Este o onoare pentru mine sa ma adresez acestei distinse audiente. As dori sa adresez multumiri presedintelui Vaclav Klaus pentru gazduirea acestei reuniuni si pentru viziunea de a extinde aria intalnirii noastre si catre Europa de Sud-Est. Intr-adevar, presedintele Klaus a dat dovada de o intelegere profunda a interdependentei statelor europene.
Evolutiile politice de pe scena europeana ne-au demonstrat ca societatile europene isi manifesta identitatea comuna si prin difuzarea modelului democratic si a liberalismului economic: fie ca este vorba de rafinarea standardelor in statele cu democratie consolidata, fie ca este vorba de noi constructii democratice, aflate in diferite stadii de evolutie pre sau post-aderare.
Solidaritatea inter-regionala si impartasirea experientei democratice sunt elemente care pot asigura stabilitatea si securitatea la nivel european.
Doamnelor si domnilor,
Regiunea noastra a suferit transformari profunde in acesti 17 ani: 10 tari au devenit membre ale Uniunii Europene, iar statele din Balcanii de Vest au primit o perspectiva certa de aderare. Dorim insa ca si Republica Moldova sa intre in atentia UE pentru o viitoare etapa a procesului de extindere.
Comunitatea cetatenilor europeni presupune solidaritatea cu aspiratiile tuturor societatilor care, prin istorie si cultura, apartin spatiului de civilizatie europeana.
Perspectiva aderarii la UE este cruciala pentru succesul procesului de reforma. Acordul asupra principiului aderarii la UE sau al „usilor deschise” reprezinta un stimulent puternic pentru adancirea schimbarilor interne din tarile aspirante. Perspectiva aderarii fixeaza un obiectiv clar si ofera garantia unei recompense pentru indeplinirea reformelor. Evolutia propriei mele tari atesta performanta acestei politici.
Doamnelor si domnilor,
Europa de Sud-Est, ca si Europa Centrala, parcurge traseul pe care ne-am angajat si noi si pe care urmeaza sa-l continuam. Trecutul nostru recent constituie o lectie invatata atat pentru statele din Balcanii de Vest, pentru Moldova, dar si pentru celelalte state europene din zona Marii Negre care doresc apropierea de standardele UE.
Cunoastem, fiecare dintre noi, traseul dificil pe care l-am parcurs pe calea integrarii europene sau a reunificarii dupa 1990. Fiecare stat central european a trebuit sa-si asume reforme economice, legislative si politice substantiale. Pentru majoritatea dintre noi, acest traseu a fost legat de aderarea la NATO si UE sau de urgenta de a face fata competitiei economice la nivel global.
Statele Europei de Sud-Est inca se confrunta cu o serie de probleme cum ar fi:
• necesitatea construirii unei democratii moderne si intarirea statului de drept;
• restructurarea economiei pentru a corespunde criteriilor de performanta impuse de piata globala;
• modificarea structurala a sistemului judiciar, ceea ce implica transpunerea si aplicarea unui volum important de legi noi, ca principal instrument in lupta impotriva coruptiei;
• crearea sau, dupa caz, reformarea administratiei publice.
Toate aceste trasaturi sunt desprinse din istoria noastra recenta si de aici rezulta importanta de a-i sprijini sincer pe vecinii nostri sud-est europeni si Republica Moldova.
La randul lor, acestia au gasit cele mai adecvate instrumente de cooperare subregionala, care corespund scopurilor fixate, spre exemplu: Procesul de Cooperare Sud-Est Europeana (SEECP) sau GUAM-ODDE (Organizatia pentru Democratie si Dezvoltare Economica). Sunt organizatii care corespund efortului de indreptare catre Uniunea Europeana.
Structurile politico-economice deja existente in regiune pot fi utilizate pentru a crea un model de cooperare eficient care apoi, sa fie translatat in cadrul UE.
Prin urmare, eforturilor noastre, ale statelor membre UE, trebuie sa li se adauge o Uniune a celor care vizeaza integrarea si care acum se afla in diferite stadii de pre-aderare. Aceasta este o propunere menita sa apropie momentul aderarii.
Aprecierea criteriilor individuale ramane regula de baza, iar unitatea, prin solidaritate inter-regionala, trebuie sa devina exceptia care va permite reunificarea continentului european.
Doamnelor si domnilor,
Provocarile cu care se confrunta regiunea s-au diversificat, mai ales daca evocam amenintarea generata de activitatea ilicita a unor grupuri infractionale transfrontaliere.
S-au inregistrat rezultate notabile in combaterea criminalitatii transfrontaliere, care este intretinuta si de slabiciunile administrative ale statelor pe teritoriul carora actioneaza. Este insa necesar ca aceste rezultate sa devina sistematice.
Resursele financiare, tehnologice si umane ale statelor din regiune nu sunt si nu vor fi suficiente daca nu vom eradica aceste noi amenintari neconventionale. Solutionarea problemelor regionale pe termen mediu si lung pretinde un parteneriat intre UE si regiune.
De aceea, doresc sa pledez pentru necesitatea de a sustine in continuare o politica de angajare a UE in regiune, mai ales prin asistenta financiara si expertiza.
Este evident ca amenintarile cu care se confrunta regiunea central si sud-est europeana nu sunt specifice numai acesteia. Diferenta fundamentala fata de spatiul UE consta in gradul de eficienta a mijloacelor destinate combaterii acestora. Pe fondul perpetuarii unor vulnerabilitati institutionale, riscurile la adresa securitatii si stabilitatii statelor din regiune sunt mult mai pregnante.
Un raspuns pe masura nu poate veni decat din partea statelor insele, dar cu un sprijin consistent din partea UE. Am constatat cu totii ca amploarea pe care o poate lua activitatea unei grupari infractionale este invers proportionala cu modul in care fondurile alocate de UE isi ating obiectivul propus.
Necesitatea unei atitudini transante din partea UE apare cu maxima claritate in contextul abordarii unor chestiuni punctuale, cum ar fi asigurarea alimentarii cu energie a spatiului european. Problematica pan-europeana - care depaseste capacitatile fiecarui stat - are evidenta nevoie de solidaritatea tuturor membrilor UE si a statelor europene in genere.
Cunoastem cu totii nevoile sporite de energie pe care le antreneaza politicile nationale de dezvoltare si repartitia geografica a surselor de aprovizionare. Trebuie sa fim solidari pentru a limita ambitiile monopoliste sau barierele indirecte ridicate in relatiile cu statele din Asia Centrala.
In ceea ce o priveste, Romania a sustinut de aproape 2 ani necesitatea diversificarii surselor de aprovizionare cu energie, ceea ce implica diversificarea rutelor de transport. Am salutat faptul ca proiectul Nabucco a primit girul Comisiei Europene, urmand sa fie finantat de UE in etapa sa de materializare, iar proiectul oleoductului Constanta-Trieste evolueaza catre punerea in executie.
Va pot asigura ca si din calitatea de membru UE, Romania va sustine aceasta linie politica energetica.
Tot in spiritul solidaritatii regionale si europene trebuie abordata si chestiunea schimbarilor climatice cauzate prin emisia de gaze cu efect de sera.
Constatam cu totii, din propria experienta, ca aceasta este una dintre cele mai grave provocari cu care se confrunta umanitatea, iar pentru ca Uniunea Europeana sa poata sa joace un rol de lider international in combaterea acestui fenomen, ea are nevoie de efortul nostru conjugat.
Un risc serios la adresa securitatii regionale ramane legat de statutul provinciei Kosovo. Dezbaterile din cadrul Consiliului de Securitate contureaza o decizie in care se reflecta dramele trecutului apropiat, dar care poate constitui un risc pentru viitor.
Pozitia Romaniei inainte si dupa aderarea la UE este constanta: nu credem ca solutia independentei va reusi sa raspunda cerintelor de securitate si stabilitate formulate de UE si la nivelul comunitatii internationale. Antagonismele existente nu vor fi tinute sub control decat cu pretul mentinerii pe termen lung a unui angajament international in acest teritoriu.
Pe de alta parte, pretul incalcarii principiului integritatii teritoriale a unui stat suveran este greu de evaluat in viitor. Romania va pleda, in continuare, pentru o solutie negociata, acceptabila ambelor parti, din solidaritate cu toate statele pentru care „precedentul Kosovo” ar putea reprezenta un precedent nefast.
Doamnelor si domnilor,
Prin aderarea Romaniei si Bulgariei la UE, regiunea Marii Negre a devenit parte a spatiului european. Permiteti-mi sa va reamintesc ca prietenii nostri din Ucraina, Georgia, Armenia, Azerbaidjan si, mai ales, Turcia nutresc aspiratii identice cu cele ale popoarelor sud-est europene.
Va trebui sa le preluam asteptarile, diferentiat, in functie de progresele individuale, fara sa le negam dreptul de a se integra candva in comunitatea democratiilor evoluate. „Sinergia Marii Negre” trebuie sa asigure nu doar convergenta cu spatiul european, ci si un raspuns pe tema granitelor civilizationale sau politice ale Europei.
Ca state democratice, principala noastra responsabilitate se exercita in relatia cu cetatenii nostri. Aceasta responsabilitate nu este insa exclusiva. Locul central al valorilor democratice, incepand cu drepturile omului, ne fac responsabili in egala masura fata de cetatenii din tarile vecine, central, sud-est si est-europene, care au optat pentru apropierea de UE.
Constiinta istoriei recent traite trebuie sa devina prezent si pentru acesti cetateni.
Doamnelor si domnilor,
Inainte de a incheia, as dori sa-i urez domnului Vladimir Voronin, Presedintele Republicii Moldova, un calduros „La multi ani!”.
Va multumesc pentru atentie."
